Ionica Tautu si capitulatiile

Trimis la data: 2014-01-09 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Pisica irina Dimensiune: 32kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Ionica Tautu despre care s-a scris si nu fara dreptate ca " viata, faptele si scrisele lui se topesc in legenda"1 iar alti autori au vazut in el " ganditorul politic care a dezvoltat ca nimeni altul teoria capitulatiilor2 a avut fara indoiala sclipiri de geniu pe care putini autori le-au inteles si apreciat asa cum ar trebui. " Opiniile lui Ionica Tautu privind evolutia raporturilor cu Poarta si modalitatile de asigurare a unei autonomii politice cat mai largi ofera un exemplu de ceea ce insemna in epoca capacitatea de adaptare la realitatile timpului.

Calea luptei pentru emancipare politica, in conditiile unei tari atat de mici, cum era Moldova - si judecata, evident, era aplicabila si Tarii Romanesti - nu, putea fi alta decat ceea a actiunii pasnice, politico-diplomatice, in vederea largirii autonomiei politice in raporturile ei cu puterea suverana"3.

Revenind la remarcabila analiza a d-lui N. Isar " I. Tautu demonstra ca inchinarea catre Poarta s-a facut cu titlu de protectie iar nu de supunere neconditionata"6 si o demonstra prin ilustrarea clara a situatiei libere a Moldovei de dinainte de inchinare, libertate " supt privirea si primirea natiilor invecinati"7 si ulterior a evolutiei istorice care a dus la incheierea capitulatiilor si ulterior la incalcarea treptata a acestor drepturi pana la momentul 1821.

Singura solutie, singura posibilitate pe care autorul o vede e refacerea vechiului stat: " vechile preveleghii, insamnand toati datoriile noastre si toati driturile, arata tot ceia ce eram datori sa dam"8. " in vreme ce pamantul acesta au pus armile gios, au supus incredintare odihnii sale la pre puternica stapaniri a Portii"9.
Cauza relelor sta tocmai in dezunirea pamantenilor care nu vor si nu stiu sa isi apere drepturile caci dinspre partea ei " Pre puternica Poarta totdeauna au stiut ca in pamantul acesta sant la lucrare preveleghiile asazati, pravilile lui si bunili randuieli"10.

Daca dezunirea ar fi depasita si capitulatiile ar fi considerate ca un veritabil document nu numai de politica externa, dar si de politica interna " atunce Moldavie supt un voevod patriot, cu dureri pentru statul sau... implinind toate datoriile sali catra pre puternica Poarta, fara sminteala, ar fi fost unul din pamanturile cele fericite"11.

Ionica Tautul ne apare astfel ca unul din rarii ganditori politici care observa utilitatea capitulatiilor nu doar in apararea drepturilor internationale ale patriei sale, dar si in organizarea in interior a unui nou stat, a unei noi domni capabile sa faca fata cerintelor secolului XIX. Era acesta drumul care va duce ulterior, in anii 1853-56 la lupta pentru unire prin agitarea problemei capitulatiilor, la unificarea celor doua programe de transformare interna si externa intr-unul singur: national.

Ulterior imediat dupa evenimentele anilor 1821-22 el urmarea intr-un " Plan pentru alcatuirea unei istorii a Moldovei in anii 1821 -1821", carte ce urma a se intitula " A doua solie", urmatoarele idei extrem de revelatoare pentru opinia lui asupra capitulatiilor " Titlul cartii sa fie: A doua solie. Pentru ca in adevar solii hotaratoare de soarta Moldaviei, pana acum au fost doua. Cea dintai in vremea domnului Bogdan, spre inchinare tarii sub umbra si ocrotirea Pre inaltei Porti si cea al doile, acum"12.

Aceeasi opinie o exprima I. Tautu si in largul sau raspuns " Scrisoare-pamflet impotriva marilor boieri moldoveni refugiati la Cernauti": " Deci, imi este iertat a va da sfatul meu! Eu va pun inainte ca pamantul nostru din invechime este inchinat la prea inalta Poarta, cu privileghiurile noastre -- ce sunt desavarsit priincioase si folositoare; ca supt umbra ei ne adapostim cu toata ticna si linistirea si nu avem rale, decat numai pre acele dintre noi, ci ne facem unul altuia; ca Prea inalta Poarta nu cere de la noi decat birul si supunerea; ca a le implini este cea mai legiuita datorie a noastra"13.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles