Ipoteze asupra originii vietii

Trimis la data: 2002-06-10 Materia: Filosofie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 4470
Autor: Antonia P. Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Evolutionismul contemporan, cand s-a constituit ca soluţie stiintifica a problemei cosmologice, a cautat sa indrepte cugetarea oamenilor timpului înspre o soluţie corespunzătoare a problemei ontologice, si anume înspre un monism materialist, pe care l-a reprezentat mai ales natura-listul germana Haeckel. Daca tot ce exista in univers a ieşit prin transformări lente, succesive, din aceeaşi materie primitiva, simpla si omogena, atunci intreaga realitate cosmica, cu cele doua aspecte ale ei, cel anorganic si cel anorganic, trebuie sa fie de una si aceeasi natura, si anume de natura materiala.

Impotriva acestui monism materialist s-a ridicat stiinta insasi, dovedind cu experientele lui Pasteur, ca generatia spontana este imposibila, ca materia vie nu poate lua nastere prin simple transformari fizico-chimice din materia moarta si ca fiintele vii nu pot proveni decat din germeni vii preexistenti. Cu aceste concluzii Pasteur intorcea cugetarea oamenilor timpului inspre dualismul primitiv, stabilind deocamdata numai un dualism al materiei, dupa care ar exista in univers doua feluri diferite de materie, deosebite si independente una de alta: materia anorganica sau moarta si materia organica sau vie.

Acest dualism al materiei, care apare cu Richter si Cohn, a luat o forma mai limpede si mai categorica cu invatatul suedez Swante Arrhenius. Swante Arrhenius crede ca trebuie sa renuntam de a mai cauta originea materiei vii, dupa cum ne-am desprins de mult sa nu mai cautam originea materiei asa-zise moarte, originea materiei, in genere, din univers. Dupa fizica si dupa chimie – zice Arrhenius – materia este indestructibila; ea se poate transforma, dar nu poate pieri niciodata, fiindca nu se poate preface niciodata in nimic. Si dupa cum, prin urmare, nu poate avea niciodata un sfarsit, tot asa nu poate sa aiba niciodata un inceput, fiindca atunci ar trebui sa ia nastere din nimic.

Ipoteza eternitatii materiei vii nu inlatura insa problema originii vietii, precum credea Arrhenius. Si de aceea invatatii, care s-au ocupat de problema aceasta, au incercat sa construiasca alte ipoteze, care au condus cugetarea lor inspre alte solutii ale problemei ontologice. Si iata de ce. Etereniattea materiei vii nu este tot asa de lesne de admis ca eternitatea materiei moarte. Fizica si chimia ne spun ca materia moarta poate sa existe oriunde si oricum, poate sa existe adica in orice conditii.

Putem prin urmare admite, fara greutate, ca materia anorganica a existat totdeauna in trecut in conditii in care, in evolutia universului, au putut sa fie cu totul diferite de cele de astazi; materia vie insa este legata, dupa altele pozitive ale biologiei, de anumite conditii de existenta, in lipsa carora ea inceteaza a mai trai, se preface adica in materie anorganica. Aceste conditii sunt: caldura, lumina, aerul, umezeala si un numar oarecare decorpuri chimice simple, care intra intra in constructia materiei vii si fara de care fenomenele caracteristice vietii nu se mai pot produce.

Catre anul 1875, sub impreisa inca recenta si foarte puternica a experientelor lui Pasteur, imposibilitatea generatiei spontane era conbsiderata de toata lumea ca o dogma stiintifica indiscutabila. Cu toate acestea, unii invatati au indraznit sa ridice o obiectie, foarte timida in forma, dar foarte puternica in fond, si care era urmatoarea. Experientele lui Pasteur, ziceau ei, ne dovedesc, in adevar, ca generatia spontana este imposobila azi, in conditiile actuale ale planetei noastre; dar ele nu ne dovedesc ca generatia spontana a fost imposibila totdeauna in orice conditii, chiar si in conditii cu totul diferite de cele de astazi. Experientele lui Pasteur nu dovedesc, cu alte cuvinte, ca generatia spontana a fost imposibila acum cateva sute de milioane de ani, cand a aparut viata pe suprafata Pamantului si in conditiile de atunci ale planetei noastre , care au fost desigur cu totul diferite de cele de astazi; caci nici o experienţa nu poate dovedi nimic pentru alte condiţii sau pentru alte împrejurări decat acelea, in care se face.

Pornind de la aceasta obiectie, pe care nimeni nu o putea înlătura, fiindcă din punct de vedere logic era inatacabila, unii invatati au început sa caute in trecut condiţiile sau imprejurarile, in care generatia spontana a fost posibila, in care adica materia vie a putut sa ia nastere de-a dreptul din materia moarta prin simple transformări fizico-chimice, fara intervenirea vreunor germeni vii preexistenti.
Pe aceasta cale a ajuns naturalistul german Pflücker sa construiasca ipoteza „cianica”, după care viata a luat naştere prin generatie spontana tocmai in perioada de incandescenta primitiva a planetei noastre. Naturalistul german pune, cu alte cuvinte, la orginea vietii, elementul direct opus ei, adica focul, ca si filosoful grec cunoscut, de a cum 2 500 de ani.

Varietatea fiintelor vii, de la animale si plantele superioare pana in cele mai umile bacterii enorma. Varietatea elementelor histologice, ce alcatuiesc tesuturile acestor fiinte vii, este de asemenea foarte mare. Si totusi materia vie ce alcatuieste fiintele vietuitoare si tesuturile lor este una si acceasi. Ea este o materie semisolida, fluida sau viscoasa, incolora sau slab colorata, galbuie sau cenusie si de o remarcabila uniformitate chimica. Aceasta materie vie, sau protoplasma, este un amestec de combinari foarte complexe de corpuri: azot, oxigen, hidrogen, fier, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, calciu, siliciu, sulf, arsenic si alte cateva corpuri chimice simple, mai putin importante.

Din aceste combinari complexe, cele mai insemnate sunt asa-numitele proteine, al caror principal reprezentant este albumina. Aceasta albumina o considera Pfluger ca fiind baza chimica a materiei vii, si de aceea asupra ei isi concentreaza toata atentia si toate sfortarile, cautand sa-i determine constitutia si proprietatile.
Albumina – zice Pluger – ni se infatiseaza in lumea organica sub doua forme diferite: ca albumina vie, in tesuturile fiintelor vietutitoare, si ca albumina moarta, in depozitele destinate de natura nutritiei organismului in perioada lui embrionara. Aceste doua feluri de albumina se deosebesc prin faptul ca cea dintai, albumina vie, poseda o foarte mare mobilitate chimica, pe cand cea de-a doua, albumina moarta, este mult mai stabila.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles