Isaac Newton

Trimis la data: 2002-12-07 Materia: Fizica Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 8023
Autor: Raducu Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Epoca lui Newton urma unei lungi perioade de înflorire intelectuală în Anglia. La 25 decembrie 1642, câteva luni după ce Galilei murea sub povara unei vieţi de recluziune, se năştea Isaac Newton, într-un sătuc(Woolsthorpe) din comitatul Lincoln al patriei lui Shakespeare. Newton avea să întregească şi să codifice în formă definitivă, pentru multe secole, opera începută genial de Galilei.

La 25 decembrie 1642, câteva luni după ce Galilei murea sub povara unei vieţi de recluziune, se năştea Isaac Newton, într-un sătuc(Woolsthorpe) din comitatul Lincoln al patriei lui Shakespeare. Newton avea să întregească şi să codifice în formă definitivă, pentru multe secole, opera începută genial de Galilei.

Epoca lui Newton urma unei lungi perioade de înflorire intelectuală în Anglia. Ştiinţa trăia în atmosfera creată de Francis Bacon, viguros şi eficace ,,apostol’’ al gândirii ştiinţifice moderne. După unii istorici, cel mai de seamă serviciu ce l-a adus ştiinţei este publicarea cărţii cu titlul Noua Atlantidă, în care întrevede ,,un palat al invenţiei, un mare templu al ştiinţei unde toate ramurile ştiinţei vor fi cultivate”, căci din această idee utopică a ieşit Societatea regală din Londra, înfiinţată în 1662 printr-o chartă a regelui.

Scopul principal al acestei societăţi a fost discutarea şi criticarea în comun a cercetărilor individuale ale membrilor şi apoi publicarea acestor cercetări. Cercetarea ştiinţifică iese din izolarea şi intră, cum spune Wells, în a sa Schiţă a Istorie Universale, în cercul cooperaţiei şi al discuţiei, condiţii indispensabile pentru dezvoltarea ştiinţelor.

După stăruinţele unchiului său, doctor la Trinity Colage din Cambridge, a fost trimis în vara anului 1661 în vârstă de 18 ani, la acelrenumit colegiu unde a avut norocul să întâlnească un profesor care în scurt timp i-a devenit prieten; Isaac Barrow, învăţat, tânăr, şi generos-aşa cum stă bine unui profesor.

În anul primei mari descoperiri, aceea a calcului integral (calculul fluxiunilor), Newton ia primul său grad universitar, acela de Bachelor of Arts.
O problemă mare a vremii era aceea a gravitaţiei care preocupa pe mulţi cercetători dintre cei mari, astronomul Halley, în rândul întâi, Hooke, al cărui nume rămâne legat de studiul elasticităţii şi al rezistenţei materialelor, celebrul Huygens, care avea să se ciocnească şi în teoria luminii cu Newton, şi alţii mai puţin iluştri.

Această problemă era, se pare, şi în centrul preocupărilor tânărului învăţat, care-şi purta meditaţia prin toate locurile de vagabondare. În această epocă se situează cunoscuta poveste cu mărul.

Aşezat la umbra unui măr, gândea, poate chiar la problemele gravitaţiei, când un fruct desprins din pom cade, profilându-se pe cer până la el. A fost, se pare, prima sugestie a unităţii gravitaţiei universale, aceeaşi care ţine Luna în jurul Pământului asemenea unui măr cum îl văzuse el profilat pe întinsurile albastre ale cerului, aceea care ţine Pământul legat de Soare, aceeaşi, în fine, cu forţa de atracţie a corpurilor către Pământ.

Mărul lui Newton a devenit celebru. Pomul era arătat pelerinilor care venerau din toate părţile lumii, până când s-a desfăcut de bătrâneţe; bucăţile au fost împărţite între descendenţi şi admiratori, care le păstrează ca relicve istorice, sacre.

Întors la şcoală, Newton ia cu succes(1668) şi ultimul titlu, Master of Artos, clasificat al 23-lea dintr-o sută patruzecişiopt de candidaţi.O expunere publică sistematică apare în Principiile matematice ale filozofiei naturale în 1687, ca pregătire pentru expunerea legilor mecanicii şi a teoriei gravitaţiei universale, care aveau nevoie de aceste calcule.

Pentru că sunt legate de mişcare, atât operaţia de integrare cât şi cea de derivare, prima reprezentând suprafaţa pe care o mărgineşte o traiectorie, iar ce-a de-a doua corespunzând vitezei de deplasare a punctului pe traiectorie, Newton a inclus cele două calcule sub denumirea de calcul al fluxiunilor.

Integrala sa, definită în primele 5 leme din Cartea întâi a Principiilor, ca şi derivata, corespunzând construcţiei tangentei, definită în primele trei leme care urmează, sunt identice cu definiţiile pe care le dăm şi azi în cazurile ce corespund problemelor mecanice tratate de Newton. Demonstraţiile sunt predominant geometrice, dar expresia şi gândul sunt împregnate de concepţia funcţională, aşa cum se verifică în unele calcule.

Newton dă lumii matematice o lecţie, prezentând teoria sa despre integrare ca auxiliar necesar aplicării principiilor mecanicii sale la problemele mişcării corpurilor, în special a planetelor imediat după enunţarea celor 3 legi: a proporţionalităţii acceleraţiei cu forţa, a egalităţii între acţiune şi reacţiune.

Construieşte în 1660-1670 telescopul cu reflexie, care mai e şi azi citat în unele cărţi de fizică. Modelul redus construit de Newton însuşi e prezentat tinerei, dar pe atunci vestitei Societăţi Regale din Londra. O descriere exactă a instrumentului apare în publicaţia Societăţii. Modelul este păstrat de societate şi vizitatorii pot avea şi azi bucuria de a-l vedea. Newton a avut satisfacţia să vadă mai târziu construit şi folosit la studiul cerului telescopul în mărime naturală, aşa cum îl descrisese.


Deşi nu publicase nimic, încă, nu va fi fost doar pentru telescopul prezentat de ei că Societatea îl cheamă foarte curând în sânul său. La 11 ianuarie 1672 este ales membru pe viaţă, în 1703 va fi ales preşedinte până la sfârşitul vieţii.

Imediat după alegere, ca un omagiu pentru noii colegi, Newton le comunică, printr-o scrisoare către secretarul Societăţii regale, Oldenburg, descoperirea-exact când o făcuse e greu de precizat- spectacolul luminii solare. Raza albă se descompune în raze simple diferite, refractate de prismă şi bine individualizate ca atare.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles