Istoria Argesului pe scurt

Trimis la data: 2010-02-16 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Cristina Rus Dimensiune: 25kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cele mai importante descoperiri arheologice atesta vechimea si permanenta locuire a acestui teritoriu inca din paleoliticul inferior (cultura de prund de pe vaile raurilor Arges, Dambovnic, Mozacu, Neajlov...), neolitic (asezarea de la Teiu), eneolitic (asezarea gumelniteana de la Popesti), epoca bronzului (Rancaciov, Bucsenesti, Stolnici, Zarnesti...) constituind dovezi ale etnogenezei traco-geto-dacice.

Istoria geto-dacilor este prezenta fara intrerupere din secolul Vi i.Hr., prin descoperirile de la Tigveni, Cepari, Rodoveanu, Titesti (secolul VI-IV i.Hr.), un loc deosebit ocupandu-l aszarea de la Cetateni (sec. III i.Hr.-I d.Hr.), important centru de schimb intre daci si lumea greco-romana, cetatea de aici jucand un rol de seama in formarea primului stat dac centralizat si independent, condus de Burebista.

Tezaurele de monede si podoabe de la Cetateni, Rociu, Balanesti, Bogati, ceramica, uneltele si armele de la Cetateni, Contesti etc. ref 14414b115o lecta inaltul nivel material atins de societatea geto-dacica in perioada Burebista-Decebal.Stapanirea romana in Dacia si simbioza daco-romana, ce au avut ca rezultat nasterea poporului si limbii romane, sunt probate de descoperirile din castrele romane de pe limesul transalutan Urluieni, Falfani-Isbasesti, Sapata, Jidava, iar continuitatea daco-romana si asimilarea popoarelor migratoare prin descoperirile de la Matasaru, Vranesti, Mogosani, Podu Dambovitei, Titesti, Pitesti (secolele II-V d.Hr.), Barlogu (secolele VIII-IX d.Hr.).

Rolul important pe care l-a jucat Argesul in formarea statului feudal Tara Romaneasca este reliefat, mai ales, de faptul ca primele capitale ale acestui stat au fost Curtea de Arges si Campulung, si, tot aici, a fost si primul scaun mitropolitan ortodox (1359- Curtea de Arges).Bataliile de la Posada si Rovine, cetatile de la Poienari, Oratia si Cetateni, tabara lui Mihai Viteazu de la Stoenesti sunt cateva marturii si momente importante ale luptei poporului roman pentru neatarnare si pastrarea independentei statului.

Descoperirile arhealogice de la Cetateni, Cotmeana, Tutana, Serbanesti, Domnesti, Cepari, Retevoiesti, biserica Drujesti (Curtea de Arges), Stefanessi, Aninoasa constituie dovezi ale civilizatiei materiale si spirituale ale locuitorilor din zona Arges-Muscel in secolele XII-XVIII.Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie, scrisoarea lui Neacsu din Campulung (1521), tipografia de piatra inscriu Argesul in contextul culturii nationale si europene.

Privilegiile comerciale acordate de Vladislav I Vlaicu si Mircea cel Batran brasovenilor, tezaurele monetare de la Glavacioc, Tutana, Izvoru, Rucar, Padureti, Davidesti, Falfani, Deagurile, Cotmeana, obiectele importante si exportate in Transilvania, Orient si Balcani dovedesc dezvoltarea economica si legaturile comerciale ale Argesului.

Descoperirile arheologice din raza judetului Arges atesta locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. Cele mai vechi urme de viata dateaza din paleoliticul inferior. Pe valea Dambovnicului au fost descoperite unelte apartinand "culturii de prund" iar pe Valea Argesului unelte ce apartin "culturii abbevilliane". Din perioada neoliticului dateaza asezarea care a fost descoperita la Teiu, marturie a culturii Gumelnita. Din epoca bronzului dateaza marturiile de la Beleti-Negresti, Titesti, Dobresti si Davidesti-Cosesti.

Cultura Basarabi s-a dezvoltat in prima epoca a fierului pe cuprinsul Romaniei, marturii ale acestei culturii fiind descoperite la Curtea de Arges, Tigveni, Cepari, Titesti si Teiu. In secolul al II-lea i.Hr., in a doua epoca a fierului, s-a dezvoltat asezarea geto-dacica de la Cetateni. In timpul regelui Burebista asezarea de la Cetateni a jucat un rol important in procesul de unificare a dacilor. In centrul comercial "emporium" aveau loc schimburi comerciale cu coloniile grecesti de pe tarmul Marii Negre, din acea perioada datand niste fragmente de amfore si un tezaur de monezi romane.

Intre anii 106-271 d.Hr., o parte din judetul Arges era inclusa in provincia imperiala romana Dacia Felix. Prima linie de fortificatii a fost construita pe cursurile de apa ce faceau legatura cu Transilvania iar la Rucar exista un punct de control si supraveghere denumit "Scarisoara". O alta linie de fortificatii, cunoscuta sub numele de Limes Transalutanus, a fost ridicata in timpul imparatului Septimius Severus si incepea de la Dunare, trecand pe la Rosiori de Vede, Pitesti, Campulung, Rucar si Rasnov.

Sapte din cele 13 castre ale limes-ului se aflau in Judetul Arges respectiv in localitatile Urlueni (comuna Barla), Falfani-Izbasesti (comuna Stolnici), Sapata, Albota, Purcareni (comuna Mircesti), Jidava si Rucar. Atat drumul comercial care trecea prin pasul Bran spre Dacia Apullensis, precum si cel care trecea prin Buzau, Pitesti si Ionestii Govorii au favorizat legaturile provinciei romane Dacia Felix cu dacii liberi din Muntenia.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles