Istoria dreptului romanesc

Trimis la data: 2004-02-25 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 85 Nota: / 10 Downloads: 22
Autor: Matei Ramona Dimensiune: 121kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Istoria dreptului românesc studiază evoluţia dreptului pe teritoriul ţării noastre. Cum dreptul este în corelaţie cu statul, a fost necesar să analizăm şi anumite probleme importante din existenţa statului.
Făcând parte din categoria ştiinţelor despre societate, istoria dreptului românesc prezintă interdependenţe cu ştiinţele istorice: istoria României, arheologia, paleografia, epigrafia, sigilografia, heraldica, numismatica, arhivistica, genealogia, etc.

Obiectul istoriei dreptului românesc
Istoria dreptului românesc studiază evoluţia dreptului pe teritoriul ţării noastre.Cum dreptul este în corelaţie cu statul, a fost necesar să analizăm şi anumite probleme importante din existenţa statului.
Făcând parte din categoria ştiinţelor despre societate, istoria dreptului românesc prezintă interdependenţe cu ştiinţele istorice: istoria României, arheologia, paleografia, epigrafia, sigilografia, heraldica, numismatica, arhivistica, genealogia, etc.

Istoria dreptului românesc se foloseşte de datele furnizate de alte ştiinţe care sunt considerate auxiliare din perspectiva disciplinei: geografia pentru că mediul geografic este un factor important în dezvoltarea societăţii; filologia întrucât etimologia şi evoluţia cuvintelor în timp ajută la înţelegerea transformării conceptelor; etnografia deoarece se ocupă cu studiul vieţii populaţiilor.

Istoria dreptului romanesc
Necesitatea studierii istoriei dreptului românesc
Studiul istoriei dreptului românesc este important din mai multe puncte de vedere. Mai întâi pentru că se pune problema etnogenezei şi a parcursului istoric al poporului român, iar dreptul, ca fenomen de suprastructură, se împleteşte organic cu viaţa social-economică şi politică. Un al doilea motiv pentru care se impune studierea istoriei dreptului românesc este acela că alături de dreptul roman constituie alfabetul ştiinţei dreptului.

Prin intermediul acestei discipline are loc familiarizarea cu terminologia juridică, realizând semnificaţia aparte a unor concepte care au semnificaţii diferite faţă de vorbirea curentă. În al treilea rând, fără a cunoaşte evoluţia istorică a instituţiilor de drept, nu se pot înţelege în toată plenitudinea lor. În fine, această disciplină relevă în bună măsură specificul naţional al dreptului românesc.


Periodizarea istoriei dreptului românesc
Periodizarea istoriei dreptului poate constitui motiv de controverse. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ştiinţele istorice există discuţii în ceea priveşte calificarea şi clasificarea timpului istoric. Utilitatea periodizării nu este numai didactică.
Limitele ,,timpurilor” juridice se întrepătrund până la epoca lui Cuza şi condiţionează etapele posterioare.

În opinia noastră putem vorbi de următoarele perioade:
Antică (preromânească)
Dreptul dac
Dualismul juridic din Dacia, provincie romană
Dreptul feudal
Ius valahicum (vechiul drept cutumiar-agrar)
Legiuirile scrise
Pravilele bisericeşti
Pravilele domneşti (secolulXVII)
Începutul reformării dreptului (secolulXVIII–XX)

Dreptul modern (de la Cuza Vodă la 1923)
Dreptul contemporan
capitalist (1923–1948)
comunist (1948–1989)
revenirea la dreptul democratic (1989–)

1.1. Contextul istorico-politic
Lipsa surselor de informare asupra societăţii dace nu este absolută; cu toate că sunt ,,destul de vagi şi confuze” permit totuşi conturarea unei imagini.Deşi din secolul IV î. Hr. societatea dacă a fost organizată în uniuni de triburi, nu se poate susţine că acestea reprezentau deja o organizare politică statală. Până în jurul anilor 82–70 î. Hr. nu putem vorbi de existenţa unui stat dac pentru că au fost multe discontinuităţi.

Pe temelia unităţii de neam, cultură, civilizaţie spirituală şi economică, Burebista a întemeiat statul dac centralizat şi independent care i-a supravieţuit în limite teritoriale restrânse. Acest stat a conservat multe elemente din organizarea nucleelor prestatale existente, pe care de altfel nu le-a desfiinţat, ci doar le-a limitat atribuţiile în favoarea puterii centrale a regelui.Succesiunea regilor daci se întrerupe după Decebal (†106), în urma cuceririi romane. Dacii liberi, adică cei rămaşi în afara stăpânirii romane, nu au reuşit să reconstituie statul dac centralizat.

1.2. Organele centrale ale statului dac
Puterea supremă în stat era deţinută de rege. Instituţia regalităţii a tins să devină ereditară. Principiul eredităţii nu era absolut întrucât puteau veni la succesiunea tronului fraţii regelui şi marele preot.Regele era conducătorul militar şi judecătorul suprem, dar putea fi şi mare preot; disocierea puterii regale de cea religioasă nu era un principiu obligatoriu, ba dimpotrivă, ele puteau fi reunite unicefal.

În cadrul statului dac, autoritatea religioasă avea un rol deosebit de important întrucât în spiritualitatea dacică se considera că atât puterea regelui, cât şi legile sunt de origine divină.
În exercitarea atribuţiilor regele era ajutat de un corp de sfetnici, supus voinţei sale.

Din puţinele izvoare istorice ele se deduce indirect faptul că teritoriul statului era împărţit în unităţi administrativ-teritoriale, dar şi faptul că au existat două categorii de dregători locali: cei care exercitau atribuţii din ordin administrativ, iar alţii care deţineau comanda armatelor aflate pe teritoriul statului.

1.3. Instituţii juridice
Cutuma a fost primul izvor de drept. Statul presupune dreptul, deci dacii trebuiau să aibă reguli juridice. Rămâne deschisă problema legilor scrise, atestate de unele surse literare care afirmă că regele Burebista pentru consolidarea statului a elaborat legi cu un pronunţat caracter religios.

1.3.1. Proprietatea la geto-daci
Se pare că datorită modului lor de organizare în obşti săteşti (de vecinătate), proprietatea a fost comună asupra pământului agricol, apelor şi păşunilor. S-a opinat de asemenea că pe lângă pământurile nehotărnicite ar fi putut exista şi terenuri hotărnicite, care ar fi servit altor scopuri decât agriculturii.În ce priveşte casa, ograda, uneltele de muncă, cirezile şi turmele de animale, acestea au fost private.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles