Istoria fizicii

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Fizica Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 21318
Autor: Adrian Baciu Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În antichitate, babilonienii şi egiptenii au observat mişcările planetelor, au prezis eclipsele, dar nu au reuşit să găsească legile care guvernează mişcările planetelor.
Civilizaţia greacă a adăugat foarte puţin la descoperirile anterioare, pentru că au admis, fără a critica, ideile celor doi filosofi Platon şi Aristotel, care nu acceptau experimentele practice.
La Alexandria, Arhimede a făcut numeroase mecanisme practice. A inventat mecanismul pârghiei şi cel al înşurubării, a descoperit principiul măsurării densităţii corpurilor solide prin scufundarea lor în lichide.

REFERAT

FIZICA

Fizica este o stiinta a naturii care studiaza structura materiei,
proprietatile generale, legile de miscare, formele de existenta a
materiei, precum si transformarile reciproce ale acestor forme.

Fizica este înrudita cu celelalte stiinte ale naturii:

* chimia se ocupa de interactiunea atomilor de a forma molecule;
* geografia moderna studiaza fizica pamântului (geofizica);
* astronomia are legatura cu fizica stelelor si a spatiului
interstelar;
* biofizica si biochimia studiaza aceleasi tipuri de legi.

Idei despre lumea fizicii dateaza din antichitate, dar, ca obiect de
studiu, fizica a aparut la sfârsitul secolului al XIX-lea.

În antichitate, babilonienii si egiptenii au observat miscarile
planetelor, au prezis eclipsele, dar nu au reusit sa gaseasca legile
care guverneaza miscarile planetelor.

Civilizatia greaca a adaugat foarte putin la descoperirile anterioare,
pentru ca au admis, fara a critica, ideile celor doi filosofi Platon
si Aristotel, care nu acceptau experimentele practice.

La Alexandria, Arhimede a facut numeroase mecanisme practice. A
inventat mecanismul pârghiei si cel al însurubarii, a descoperit
principiul masurarii densitatii corpurilor solide prin scufundarea lor
în lichide.

Astronomul grec Aristarchus din Samos a masurat proportia distantelor
de la Pamânt la Soare side la Pamânt la Luna.

Eratosthenes, matematician, astronom si geograf, a determinat
circumferinta Pamântului si a desenat o harta a stelelor; astronomul
Hipparchus a descoperit succesiunea echinoctiilor; matematicianul si
geograful Ptolemeu a propus sistemul de miscare planetara, în care
Pamântul era în centru, iar Soarele, Luna si stelele se învârteau pe
orbite circulare în jurul lui.

În perioada Evului Mediu, s-a încercat avansarea cercetarilor în
stiintele naturii, dar nu s-a reusit.

În timpul Renasterii, s-au facut încercari pentru a interpreta
comportamentul stelelor.

Filosoful Nicolaus Copernicus a sustinut ca planetele se misca în
jurul Soarelui - sistemul heliocentric. El era convins ca orbitele
planetelor sunt circulare.

Astronomul german Johannes Kepler a confirmat teoria heliocentrica.

Galileo Galilei si-a construit un telescop si începând cu 1609, a
confirmat sistemul heliocentric, prin observarea planetei Venus. El a
descoperit suprafata neregulata a Lunii, primii patru sateliti
luminosi ai lui Jupiter, pete pe Soare, multe stele din Calea Lactee.

În secolul al XVII-lea, Isaac Newton a enuntat principiile mecanicii,
a formulat legea gravitatii universale, a separat lumina alba în
culori, a propus teoria propagarii luminii, a inventat calculul
integral si deferential. Prin descoperirile sale, a acoperit o
suprafata enorma în stiintele naturii. A fost capabil sa arate ca atât
legea lui Kepler a miscarii planetare cât si descoperirile lui Galilei
despre corpurile cazatoare sunt urmarea combinarii celei de-a II-a
legi a miscarii cu legea gravitatiei data de el. A prezis aparitia
cometelor, a explicat efectul Lunii în producerea mareelor si
succesiunea echinoctiilor.

Principalele ramuri ale fizicii sunt: mecanica, electricitatea si
magnetismul, termodinamica, fizica atomica si moleculara, mecanica
cuantica, fizica nucleara.

Mecanica

Legile lui Newton au dus la dezvoltarea mecanicii. Newton a avut o
contributie majora în descrierea fortelor în natura, în special a
fortelor gravitationale.

Fizicienii de astazi stiu ca mai exista trei forte fundamentale, în
afara de cea a gravitatiei: fortele electromagnetice, fortele de
interactiune nucleara si fortele radioactivitatii.

Fortele gravitationale guverneaza miscarea planetelor si poate fi
responsabila de posibilul colaps gravitational, care este ultimul
ciclu din viata unei stele.

Masa gravitationala a unui corp este proprietatea care determina
raspunsul la orice forta exercitata asupra corpului.

Forta gravitatiei este cea mai slaba dintre cele patru forte ale
naturii referitoare la particulele elementare.

În ciuda importantei macroscopice, forta gravitationala ramâne slaba
si de aceea, corpurile trebuie sa fie foarte mari ca sa fie simtite de
alt corp.

Legea gravitatiei universale a fost dedusa din observatiile miscarilor
planetelor, înainte de a fi verificate experimental. Demonstratia
experimentala a fost facuta de Henry Cavendish în 1771.

Matematicianul elvetian Leonhard Euler a formulat, pentru prima oara,
ecuatia miscarii pentru corpurile rigide, în timp ce Newton a lucrat
cu mase concentrate într-un punct, care actionau ca particule.

Electricitate si magnetism

Desi grecii antici stiau proprietatile electrostatice ale
chihlimbarului, iar chinezii au facut magneti înca din 2700 î.Chr.,
experimentarea si întelegerea electricitatii si a fenomenelor
magnetice nu s-au realizat pâna la sfârsitul secolului XVIII. În 1785,
fizicianul francez Augustin de Coulomb a confirmat, experimental, ca
sarcinile electrice se atrag si se resping, conform unei legi similare
cu cea a gravitatiei. O particula încarcata cu sarcina pozitiva,
atrage o particula încarcata cu sarcina negativa si au tendinta de a
accelera una spre cealalta. În 1800, fizicianul italian Alessandro
Volta a descoperit bateria chimica.

Fizicianul german Georg Simon Ohm a descoperit existenta unei
proportionalitati simple si constante între curentul continuu si
puterea electromotoare data de baterie, cunoscuta drept rezistenta
circuitului.

Conceptia istorica de magnetism, bazata pe existenta unei perechi de
poli încarcati cu sarcini opuse, a aparut în secolul al XVII-lea,
datorita muncii lui Augustin de Coulomb.

Prima conexiune între magnetism si electricitate a aparut ca urmare a
experimentelor facute de fizicianul si chimistul olandez Hans
Christian Oersted, care, în 1819, a descoperit ca acul magnetic poate
fi influentat de o sârma din apropiere, încarcata cu sarcina
electrica.

Andre Marie Amper a aratat, experimental, ca doua fire electrice se
atrag ca doi poli magnetici.

În 1831, Michael Faraday descopera ca, fara a fi conectat la o
baterie, curentul electric poate fi indus într-un fir.

În 1887, Heinrich Rudolf Hertz, fizician german, a avut succes în
generarea unor unde electromagnetice care se propagau în spatiu cu
viteza luminii. Aceste unde au fost produse cu ajutorul curentului
electric. Astfel, s-au pus bazele radioului, radarului, televiziunii
si a altor forme de telecomunicatie.

Propagarea lineara a luminii era cunoscuta din antichitate. Grecii
antici credeau ca lumina este corpusculara. În secolul XVII, Isaac
Newton a dat o teorie bazata pe proprietatea corpusculara a luminii.
Robert Hooke - fizician si Christiaan Huygens - astronom, matematician
si fizician, au propus o teorie de unda, dar nu s-a putut face nici un
experiment pentru a demonstra oricare dintre cele doua teorii, pâna la
demonstratia de interfata a luminii, realizata de Thomas Young, în
prima parte a secolului XIX. O alta demonstratie a fost facuta de
fizicianul francez Fresnel, în favoarea teoriei de unda.

Termodinamica

A început sa fie demonstrata de fizicieni în secolul XIX:

* William Thomson (legea I a termodinamicii);
* Nicolas Leonard Sadi Carnot (legea a II-a a termodinamicii, 1824);
* Joseph Louis Gay-Lussac si Jacques Alexandre Cezar-Charles
(transformarea izobara, izocora si izoterma si adiabata).

Teoria cinetica

Conceptul modern al atomului a fost propus de chimistul si fizicianul
britanic John Dalton în 1808.

Teoria lui Dalton a fost continuata si definita de fizicianul si
chimistul italian Amedeo Avogadro în 1811, dar nu a fost acceptata
decât peste 50 ani, când a pus bazele teoriei cinetice a gazelor.

În 1880, cele mai multe fenomene puteau fi explicate de mecanica
newtoniana, teoria electromagnetica a lui Maxwel, termodinamica si
statistica mecanica a lui Boltzmann.

Probleme precum determinarea proprietatilor eterului si explicatia
spectrului de radiatii din solide si gaze erau necunoscute. Aceste
fenomene au pus baza unei revolutii stiintifice. Au fost facute o
serie de descoperiri remarcabile ale ultimului deceniu al secolului al
XIX-lea: descoperirea razelor X de catre W. C. Roentgen în 1895;
descoperirea electronului de catre J. J. Thomson în 1895; a
radioactivitatii de catre A.H. Becquerel în 1896 si a efectului
fotoelectric de catre Hertz, W. Hallwachs si P.E. Alenard în perioada
1887-1889.

Toate aceste descoperiri au fost explicate în primii 30 de ani ai
secolului XX prin teoria cuantica si teoria relativitatii, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles