Istoria orasului Focsani

Trimis la data: 2011-10-14 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 21
Autor: Willy Dimensiune: 21kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Denumit în multe scrieri “Oraşul de pe Milcov”, municipiul Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea de astăzi, a intrat în conştiinţa românilor drept „Oraşul Unirii”. Considerat neoficial ca primă capitală a Principatelor Unite Moldova şi Ţara Românească, localitatea va rămâne de-a pururi în istorie sub această emblematică aureolă, aici funcţionând, după 24 ianuarie 1859 , primele instituţii ale noului stat, pe a căror temelie avea să ia naştere statul naţional unitar român în urma Marii Uniri din 1918.

Istoria Focşaniului
Denumit în multe scrieri “Oraşul de pe Milcov”, municipiul Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea de astăzi, a intrat în conştiinţa românilor drept „Oraşul Unirii”. Considerat neoficial ca primă capitală a Principatelor Unite Moldova şi Ţara Românească, localitatea va rămâne de-a pururi în istorie sub această emblematică aureolă, aici funcţionând, după 24 ianuarie 1859 , primele instituţii ale noului stat, pe a căror temelie avea să ia naştere statul naţional unitar român în urma Marii Uniri din 1918.

Închegându-se, ca unitate administrativ-teritorială, în partea sud-estică a Carpaţilor de Curbură, la contactul dintre dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeştilor şi Câmpia Siretului, Focşanii s-au ridicat pe un şes uşor înclinat dinspre nord-vest spre sud-est, la 7 km de râul Putna spre răsărit şi la 2 km de Milcov spre miazăzi, într-o zonă de întretăiere a drumurilor comerciale şi de transhumanţă dinspre Transilvania, Moldova şi Muntenia. Evoluând în concordanţă cu formaţiunile economico-sociale şi politice statornicite de-a lungul timpului pe aceste meleaguri, Focşanii au devenit, dintr-o aşezare iniţial rurală, mai întâi târg şi apoi oraş, pentru ca în timpurile noastre să ajungă la rangul de municipiu.

În legătură cu numele aşezării există mai multe surse de informaţii, generând astfel mai multe ipoteze. Unii dau crezare unui călător străin prin Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea, care a menţionat în însemnările sale că oraşul ar data din vremea lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între 1634 şi 1653, că l-ar fi construit aici împreună cu Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti între 1632 şi 1654, ca mărturie pentru urmaşi a împăcării lor, Focşani desemnând un loc “mărginaş”. Alţii afirmă că numele ar proveni de la cuvintele „foc şi ani”, pornind de la faptul că aşezarea a fost mistuită de flăcări de mai multe ori.

Cei mai mulţi consideră însă că toponimul îşi are obârşia în numele familiei Focşa, argumentând că în Evul Mediu denumirea unor localităţi se lua de la numele moşiei pe care se întemeiau, aceasta purtând, la rândul ei, numele celui care o stăpânea. Această opinie a fost preluată din lucrarea “Arhondologia Moldovei”, publicată de paharnicul Constantin Sion, la 1850, fost şi staroste de Putna, în care consemnează : „La statornicirea hotarului ţării pe gârla ce au tras-o prin Focşani la întâlnirea domnului Ştefan cel Mare acolo, au făcut masă mare şi la sfârşitul mesei au ales doi oşteni, unul muntean şi unul moldovean şi i-au pus să se lupte cu paharele şi a biruit moldoveanul şi pentru lauda lui au dat numele târgului ce atunce au hotărât a se înfiinţa la hotar – Focşani- că oşteanul se numea Focşa. Legenda întemeierii localităţii pare să conţină un sâmbure de adevăr, ea fiind aşezată în apropierea unor mari podgorii.

Adevărate controverse apar însă atunci când se discută despre data atestării documentare a Focşanilor. O parte dintre istorici şi cercetători susţin anul 1546, când în registrul vamal de la Braşov este menţionat, în săptămâna 24-31 octombrie a acestui an, numele unui oarecare Hartan de Fotschein, negustor sau cărăuş, probabil armean.
În numeroase mărturii, începând cu anul 1615, se menţiona că la Focşani se ţinea săptămânal târgul de joia. Din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, aşezarea de pe Milcov devine cea mai însemnată localitate dintre Trotuş şi Râmnicu-Sărat şi una dintre cele mai importante din Moldova de Jos, pe aici trecând aproape toate drumurile care legau Principatele Române cu ţările din vestul şi estul Europei, precum şi solii sau domnii care se urcau în scaunul Moldovei. Consemnările călătorilor străini care îşi abat drumul şi poposesc aici completează documentele noastre interne privind evoluţia localităţii.
La 1632, Paulo Bonici scria că “de la Adjud o iei spre Focşani, care are un pod peste Milcov cu două porţi, căci o jumătate de oraş este a Moldovei şi cealaltă jumătate este a Ţării Româneşti”, iar la 1641, Bartolomeo Locadello arăta, într-o descriere a Ţării Româneşti, că printre cele mai mari oraşe ale acesteia se află şi Focşanii. Pe la 1653-1654, arhidiaconul Paul de Alep este obligat să stea 31 de zile în Focşani, despre care spune că era un oraş mare, nu atât ca populaţie probabil, cât şi ca întindere. O descriere elogioasă o face mai târziu, la 1659, Evlia Celebi, aflat în trecere prin Focşani, despre care spune că “avea peste o sută de mii de oameni cu căciuli negre şi de postav de diferite culori, veniţi cu mărfuri din cele patru unghiuri ale celor şapte zone, chiar şi din Merilak (America), din vilaietul Turan (Asia Centrală), din China, din vilaietul Mahan (India), care ridicaseră la marginea oraşului, pe lângă dughenele de piatră, mii şi mii de dughene din nuiele, din corturi şi din covoare. Negustorii mari vând aici stofe de mătase albă ţesute cu fire de aur, atlasuri şi pânzeturi. Timp de 40 de zile şi de nopţi, ei strâng mărfurile lor seara şi le desfac dimineaţa spre a fi expuse vânzării… În aceste prăvălii se găsesc foarte multe mărfuri lucrate cu fire de aur. Din cele 40 de zile, trei zile şi trei nopţi se luminează târgul cu mii şi mii de candele, felinare, făclii, torţe şi lumânări de ceară. În fiecare colţ, cântăreţii şi muzicanţii din diferite ţări cântă din gură şi din instrumentele lor, iar lăutarii din trompete”.
La sfârşitul secolului al XVII-lea şi în cel următor, înfăţişarea Focşanilor era asemănătoare cu a celorlalte oraşe muntene şi moldovene, specificul localităţii fiind determinat de împărţirea ei în două. Un rol important în istoria dezvoltării sale l-a jucat şi mutarea vămii şi a stărostiei de la Putna în partea moldovenească a Focşanilor, la începutul secolului al XVII-lea, şi căpitănia de margine în partea muntenească, în acelaşi timp. Dintre personalităţile culturale ale vremii care au îndeplinit funcţia de staroste de Putna amintim cronicarii Miron Costin şi Ion Neculce.
Ca particularitate a apartenenţei Focşanilor la cele două ţări româneşti amintim şi existenţa a două centre economice, care s-au perpetuat până în secolul al XIX-lea : unul în Piaţa Munteniei, în jurul bisericii Sf. Ioan (Piaţa Unirii de azi), construită ca mănăstire de voievodul Ţării Romăneşti Grigore Ghica între 1661 şi 1663, iar altul în partea Moldovei, în jurul fostei biserici „Domnească”, ctitorie a doamnei Dafina, soţia putneanului Dabija-Vodă, începută în 1665, ultimul an de domnie al acestuia. Între aceste două biserici existau o mulţime de dughene pe aşa-zisa „Stradă-Mare a Focşanilor”, principalul nucleu comercial al oraşului. Printre proprietarii dughenelor vechi, amplasate în faţă la Strada-Mare, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea sunt menţionaţi numeroşi localnici, dar şi turci, evrei şi armeni. Numărul evreilor a crescut spre sfârşitul secolului al XVII-lea destul de mult, din moment ce în octombrie 1698 aveau deja o şcoală a lor, aşezată de la Vama Veche ceva mai sus pe Milcov.
Prima menţiune privind existenţa unei şcoli în Focşani datează încă de la 15 mai 1634, când este atestată prima şcoală cu limbile de predare slavonă şi greacă, la care a funcţionat, în 1676, şi cronicarul Simion Dascălu. Şcoli apar şi în partea munteană a Focşanilor, pentru că, în 1735, Mânăstirea Sf. Ioan se îndatora a da câte 50 de lei unui învăţător, iar în 1780, unul dintre cei 5 dascăli ai eparhiei Buzăului era la Focşani. În 1803, vistieria Moldovei avea în seama ei, printre alte şcoli, şi pe cea greco-română de la Focşani.
La începutul secolului al XIX-lea se fac progrese însemnate

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles