Istoria teatrului romanesc

Trimis la data: 2011-12-05 Materia: Diverse Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 5212
Autor: Mihai Paraschiv Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Încă din vremuri imemoriale , locuitorii pământului românesc de astăzi au simţit necesitatea jocului teatral practicând obiceiuri şi rituri în ale căror forme de manifestare colectivă desluşim elemente cu un evident caracter spectacular . Aceste manifestări – cuprinse în ceea ce Mircea Eliade denumea ,, tradiţie folclorică “ şi dintre care unele au răzbătut până în viaţa contemporană a ţăranului roman – erau menite să determine , prin procedee de natură magică , fertilitatea pământului (,, paparudele “ , ,, caloianul “ , ,, drăgaica “ ) , să contribuie la
îmbelşugarea traiului zilnic , să consemneze momente calendaristice sau ciclul evenimenţial al vieţii şi al morţii ( ,, brezaia ” , ,, cucii ” , ,,căluşarii”, ,, unchieşii ” ) .Ele se desfăşurau , după împrejurări , în mijlocul naturii , mai ales primăvara şi vara , în sate ori în casele oamenilor , totdeauna în prezenţa unui ,, public ” interesat sufleteşte de producţiile respective ( implicând adesea măşti ) , şi erau practicate potrivit unor ,, scenarii ” constituite prin tradiţie orală , de către ,, interpreţi ” ( bărbaţi , femei şi copii ) anume aleşi .

Istoria teatrului românesc



Încă din vremuri imemoriale , locuitorii pământului românesc de astăzi au simţit necesitatea jocului teatral practicând obiceiuri şi rituri în ale căror forme de manifestare colectivă desluşim elemente cu un evident caracter spectacular . Aceste manifestări – cuprinse în ceea ce Mircea Eliade denumea ,, tradiţie folclorică “ şi dintre care unele au răzbătut până în viaţa contemporană a ţăranului roman – erau menite să determine , prin procedee de natură magică , fertilitatea pământului (,, paparudele “ , ,, caloianul “ ,
,, drăgaica “ ) , să contribuie la îmbelşugarea traiului zilnic , să consemneze momente calendaristice sau ciclul evenimenţial al vieţii şi al morţii ( ,, brezaia ” , ,, cucii ” , ,,căluşarii”, ,, unchieşii ” ) .Ele se desfăşurau , după împrejurări , în mijlocul naturii , mai ales primăvara şi vara , în sate ori în casele oamenilor , totdeauna în prezenţa unui ,, public ” interesat sufleteşte de producţiile respective ( implicând adesea măşti ) , şi erau practicate potrivit unor ,, scenarii ” constituite prin tradiţie orală , de către ,, interpreţi ” ( bărbaţi , femei şi copii ) anume aleşi . Acestor practici li s-au suprapus în antichitate manifestările cu caracter spectacular ale autohtonilor geto – daci , cele apărute pe ţărmul Mării Negre prin intermediul coloniilor greceşti , precum şi cele aduse de coloniştii români în Dacia ; în secolele II – VII ele au căpătat trăsăturile specifice noii spiritualităţi româneşti atunci născute , fiind îmbogăţite apoi cu adaosuri laice şi religioase medievale , pentru a fi sintetizate treptat în aşa numitele producţii folclorice cu caracter teatral care aveau să devină în secolele XVIII – XIX elemente formative ale fenomenului teatral naţional cult .
Cea mai veche încercare dramaturgică originală cunoscută până astăzi este cuprinsă într-o scriere anonimă ( aparţinând poate lui Samuil Vulcan ) , descoperită de Nicolae Densuşianu în biblioteca Episcopiei române din Oradea , datând probabil din anii 1778 – 1780 şi intitulată Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa (Uciderea lui Grigore Vodă în Moldova exprimată în formă de tragedie ) . Manuscrusul este alcătuit din scene disparate , câteva scrise în alte limbi ( o predică în ţigăneşte , cântece în latină şi maghiară ) .
Din primii ani ai secolului al XIX – lea există în Moldova cele trei scene pentru teatrul de păpuşi ale lui Costache Conachi , intitulate : Giudecata femeilor , Amoriul ... şi Comedie banului , Constantin Canta . Aceasta din urmă , scrisă în colaborare cu Niculae Dimachi şi Dumitrache Beldiman vădeşte certele înclinaţii pentru dramaturgie ale autorilor dar şi neîmplinirea lor .
Între cele dintâi încercări dramatice româneşti enumerăm : fragmentul dintr-o piesă în versuri intitulată Serdarul din Orhei descoperită de Vasile Alecsandri , care presupunea că datează din 1811 , conţinând după părerea Bardului de la Mirceşti , o încercare de satirizare a parvenitismului , apoi prelucrarea după Gessner şi Florian Mirtil şi Hloe a lui Asachi , dar mai ales pamfletele dramatice ale lui Iordache Golescu , intitulate Starea Ţării Rumâneşti acum în zilele Măriei Sale lui Ioan Caragea – Voievod ( 1818 ) şi îndeosebi Barbul Văcărescu , vânzătorul ţării ( probabil 1828 ) .
Cea dintâi perioadă de înflorire a dramaturgiei originale o găsim în legătură cu momentul revoluţionar de la 1848 , sub forma dezvoltării comediei satirice , când o serie de dramaturgi îşi propun să ţintuiască la stâlpul infamiei , cu mijloacele comicului moravurile decăzute ale societăţii vremii : parvenitismul , căsătoria din interes , moda imitării cu dinadinsul a unor obiceiuri din lumea occidentală , stâlcirea limbii române , surprinse în structuri teatrale foarte simple şi cu resurse literare încă modeste .
Printre aceşti dramaturgi trebuie amintiţi Costache Facca ( 1800 – 1845 ) , autorul piesei Comodia vremii sau Franţuzitele (1833) , Alecu Russo (1817 – 1859 ) , autorul pieselor Jignicerul Vadră şi Băcălia ambiţioasă ( ambele în 1846 ) , Costache Bălăcescu (1819-1880) , autorul comediei O bună educaţie (1845) , marele prozator Costache Negruzzi (1808 – 1868) , autorul Cârlanilor (1849) şi al Muzei de la Burdujăni (1851) .
Principala contribuţie la dezvoltarea dramaturgiei originale o aduce Vasile Alecsandri (1821 – 1890) , personalitate complexă şi reprezentativă a culturii naţionale : poet , prozator , memorialist şi dramaturg , animator de viaţă literară şi teatrală .
Format în spiritul culturii franceze , el şi-a încercat iniţial pana de dramaturg prin prelucrarea unor teme din literatura pariziană a vremii , găsindu-şi însă în curând tonul original .
Începutul îl constituie Iorgu de la Sadagura (1844) şi Iaşii în carnaval (1845) . Ambele lucrări , împreună cu Piatra din casă (1847) şi O nuntă ţărănească (1848) constituie ceea ce am putea numi prima fază de creaţie a lui Alecsandri în domeniul comediei .
Anii care au urmat îi aduc lui Vasile Alecsandri maturizarea talentului , dramaturgul sintetizând din creaţiile anterioare un personaj nou – Coana Chiriţa . Cele două realizări principale din această serie Chiriţa în Iaşi (1850) şi Chiriţa în provincie (1852) , relevă poziţia critică a lui Alecsandri faţă de viaţa socială a vremii dar şi perfecţionarea mijloacelor sale de creaţie ( construcţia decisă a personajelor , precizia replicii , efectele comice ) până într-atât încât personajul principal a rămas multă vreme legendar , iar piesele respective rezistă încă reprezentării în zilele noastre .
Din aceeaşi perioadă datează şi comediile Concina ; Millo director ; Agachi Flutur ; Ginerele lui Hagi – Petcu sau operetele Scara mâţei şi Crai Nou (aceasta din urmă pe muzica lui Ciprian Porumbescu ) sau ,,feeria” Sânziana şi Pepelea .
Putem afirma că Alecsandri reprezintă punctul cel mai înalt atins în dezvoltarea comediei satirice la jumătatea veacului al XIX – lea ( 1840 – 1879 ) calităţile ( spiritul viu de observaţie , pitorescul personajelor , verva , umorul ) fiind proprii întregii dramaturgii premergătoare .
A doua direcţie de dezvoltare a dramaturgiei originale o constituie drama istorică de inspiraţie naţională .
Astfel primii autori ce au scris drame istorice au fost : Gheorghe Asachi (Petru Rareş , 1837) , Theodor Codrescu ( Plăieşul Logofăt mare , 1846 ) , Nicolae Istrati ( Mihul ... , 1850 ), Al . Pelimon (Curtea lui Vasile Vodă , 1852 ) , C. Z. Halepliu ( Moartea lui Mihai Viteazul la Turda , 1854 ) , Ioan Şoimescu (Moartea lui Radu VII de la Afumaţi , 1854).
Începutul cel mai edificator în drama istorică românească îl face Vasile Alecsandri cu piesa Cetatea Neamţului tipărită în 1857 şi al cărei subiect , mărturiseşte autorul , ,,e tras din novela istorică a d-lui C. Negruţi “ (Sobieski şi românii , 1686) .
Încheindu-şi pe la 1877 activitatea comediografică , Alecsandri creează drama în versuri , în cinci acte , Despot – Vodă (1879) .
Momentul afirmării dramei istorice în teatrul românesc îl datorăm ilustrului cărturar Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838 – 1907) . După ce contribuise prin numeroase articole la îndrumarea teatrului , pledând pentru un repertoriu original , pentru sinceritate şi firesc în interpretarea scenică , el elaborează drama Domniţa Ruxandra şi tragedia Răposatul postelnic, exerciţii teatrale fără valori deosebite . Le urmea însă în 1867 poemul dramatic Răzvan şi Vidra , rod al maturizării artistice , aş acumulărilor importante la care ajunseseră cercetările sale istorice .
Dezvoltarea dramaturgiei autohtone româneşti din perioada 1877 – 1918 ne apare dominată de trei personalităţi marcante : Ion Luca Caragiale , Alexandru Davila şi Barbu Delavrancea .
Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) este considerat alături de Mihai Eminescu şi Ion Creangă , unul dintre cei mai de seamă scriitori români .
Valoarea operei sale rezultă , desigur , din ansamblul ei (teatru , proză , teorie şi critică) dar , fără îndoială , în acest ansamblu predomină literatura dramatică .
Elaborată în decursul a doisprezece ani , opera sa dramatică cuprinde , în ordine cronologică , comediile O noapte furtunoasă (1879) , Conu Leonida faţă cu reacţiunea (1882), O scrisoare pierdută (1884) , D’ale carnavalului (1885) şi drama Năpasta (1890) .
Dacă dezvoltarea comediei satirice ajunge cu opera lui Caragiale în faza clasică a dramaturgiei româneşti , evoluţia dramei istorice de inspiraţie naţională atinge această

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles