Iubirea si natura in poezia lui Eminescu

Trimis la data: 2004-12-05 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Alexandru Dimensiune: 24kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Intre marile teme, proprii creatiei lui Eminescu, alturi de meditatia asupra artei, asupra vetii sociale sau asupra existentei in general, slavirea iubirii si a frumusetilor naturii ocupa un loc intru totul deosebit. Izvorate din sensibilitate pura, exceptionala a poetului, din melancolia lui structurala si, deopotriva, din nepotolita lui sete de viata, de perfectiune, de absolut, iubirea si dragostea de natura se ingemaneaza in poezia lui Eminescu, constituind o tema unitara, care-i largeste si-i intregeste universul liric, de o grandoare si autenticitate uimitoare si de o permanenta si inalterabila actualitate estetica.

IUBIREA SI NATURA
IN POEZIA LUI EMINESCU

Intre marile teme, proprii creatiei lui Eminescu, alturi de meditatia asupra artei, asupra vetii sociale sau asupra existentei in general, slavirea iubirii si a frumusetilor naturii ocupa un loc intru totul deosebit. Izvorate din sensibilitate pura, exceptionala a poetului, din melancolia lui structurala si, deopotriva, din nepotolita lui sete de viata, de perfectiune, de absolut, iubirea si dragostea de natura se ingemaneaza in poezia lui Eminescu, constituind o tema unitara, care-i largeste si-i intregeste universul liric, de o grandoare si autenticitate uimitoare si de o permanenta si inalterabila actualitate estetica.

La Eminescu, iubirea si natura nu formeaza ceea ce numim un capitol aparte, nu se izoleaza tematic, ci se constituie ca urmarea unei atitudini, a unui tonus fundamental, care lumineaza si tulbura deodata, cele doua sentimente ingemanate convertindu-se intr-o stare sau o forta cosmica care urmareste, hotaraste si implineste destinul fiintei umane.

Mai mult decat atat – impatimit de viata, Eminescu este prin excelenta un poet al iubirii si naturii, caci, mai cu seama, cu poezia iubirii si naturii din creatia sa se produce acel salt uluitor in dezvoltarea liricii noastre, largindu-i nemasurat orizontul si imbogatind-o pe toate laturile – de la lumea simtamantelor, a ideilor si a atitudinilor pana in domeniul limbii, al simbolurilor si muzicalitatii versurilor.
Contopite indisolubil in poezia lui Eminescu, iubirea si natura nu constituie pentru poetul nostru o tema de imprumut din romantica franceza sau germana, nici nu au semnificatia unor sentimente zadarnice de care omul trebuie sa se elibereze, nici nu raspund acelei chemari subconstiente izvorate din obscura ”vointa de a trai” a lui Schopenhauer, nu sunt nici doar locul de refugiu al unei constiinte ofensate intr-o societate impecabila, cum le vedeau marii poeti ai pesimismului european al secolului, Leopardi si Vigny, - stapaniti de sentimentul unei singuratati tragice in mijlocul lumii, ca si in mijlocul unei naturi nepasatoare si eterne, - si nu sunt considerate nici doar ca izvoare de relaxare sau regenerare fizica sau ca un cadru de perspectiva al vreunor izbaviri mistice.
Dimpotriva – iubirea si natura sunt pentru Eminescu, omul si creatorul, formele fundamentale de manifestare a personalitatii sale de exceptie, sunt fenomenele care il insufletesc, il entuziasmeaza si-l proiecteaza in eternitate, sunt cadrul si mijlocul de implinire, de elevatie spirituala, sunt esentiale nevoi de viata si categorii sufletesti primordiale, in afara carora contemplativul Eminescu, cu aspiratiile lui solare, nici nu putea trai, nici nu putea crea...

Natura si iubirea isi fac aparitia in creatia lui Eminescu inca de la intaia sa poezie publicata in ” Familia”, - De-as avea...,- dar, mai ales, de la Mortua est !, conceputa de la varsta de 16 ani, unde intalnim primul pastel eminescian, tesut din lumini delicate, din straluciri fantastice si intruchipari de basm. Aici poetul isi slaveste cea dintai iubire, misterioasa muza a copilariei si adolescentei, ” iubita de la Ipotesti”, ingerul ” cu fata cea pala”, transfigurata prin moarte ei pretimpurie in  

”... sfanta regina,
Cu par lung de raze, cu ochi de lumina,
In haina albastra stropita cu aur,
Pe fruntea ta pala cununa de laur...”

Nu-i de mirare, asadar, ca imaginea fermecatoare a acestui ” inger ” tutelar din anii Ipotestilor il va urmari pe poet toata viata, chiar si in perioada devastatoarei sale iubiri veroniene. Venere si Madona, datand din1870, - cronologic, a doua mare poema a iubirii dupa Mortua est,- incepe a infatisa viziunea duala a poetului, privind femeia iubita, care este cand inger, cand demon. De la imaginea celei pe care o vede ca pe Madona dumnezee, cu diadema  de stele, cu surasul bland, vergin, poetul trece la imaginea femeii ” fara suflet, fara foc”, a femeii ” demon”, careia totusi ii imprumuta, pana la urma, ” raza inocentei”, ce-i nimbeaza chipul si pe care o adora, chiar dac-ar fi demon, caci ” e santa prin iubire”.  

Abia insa dupa ce protestul civic din Junii corupti, din Epigonii si din Imparat si proletar lasase disponibila o mare cantitate de energie in sufletul lui Eminescu, iubirea si maretia naturii vor fi adanc traite, nuantat receptate si fermecator cantate in poezia sa. Iubirea si natura devin acum insasi inima creatiei eminesciene, de tainele careia ne putem apropia numai daca o privim, cu toata fiinta noastra morala, in cadrul multiplelor ei corelatii.
Aflandu-se, pana in ultima clipa a vietii lui creatoare, intr-o neostenita cautare a echilibrului launtric si a implinirii sale, Eminescu priveste iubirea si natura nu ca pe o evadare din realitatea brutala si nici ca pe o forma de capitulare in lupta impotriva raului social, ci ca pe unicul izvor al entuziasmului sau neantrerupt in fata frumusetilor vietii, menit sa-i reamprospateze elanurile creatoare istovite de eforturi.
Vorbind despre elementul iubirii din Inger si demon si din Strigoii, Tudor Vianu observa ca ” O astfel de atractie peste clase sociale si civilizatii il va preocupa pe Eminescu nu numai pentru ca civilizatia romantica se complacea in prezentarea unor opozitii violente, dar si pentru ca, aratand cum limitele si obstacolele unor lumi deosebite sunt infrante, poetul putea sa infatiseze mai bine intensitatea romantica a pasiunii”.

Daca indrazneala razvratitului din Inger si demon, care poarta in sufletul lui stigmatul amar al deznadejdilor, isi afla linistea compensatorie in iubire, careia ii cedeaza pentru forta ei de viata, tot astfel, ochiul poetului distinge tot mai atent amanuntele naturii inconjuratoare, efectele ei de lumina sau sonoritatii dulci si tulburatoare ale codrului si cornului din padurea indragita. Cuplul byronian al demonului si al iubitei angelice, din Inger si demon, -demonul la Eminescu intruchipand, uneori, ca in acest poem, un barbat visator, cu un suflet apostat si nocturn, aspirand spre iubirea femeii si iubit de aceasta pentru frumusetea lui, mai mult launtrica, - revine, de pilda, si in Strigoii, in chipurile lui Arald si Maria. Dar in Strigoii – care tine de rastimpul de febrilitate lirica dintre 15 august-1 noiembrie1876 si de iubirea lui din aceasta vreme pentru Veronica Micle (ca si poema Pierduta pentru mine, zambind prin lume treci),- acea regina dunareana, Maria, care trece ”prin fantezia poetului ca un inger prin infern”, nu este greu de identificat, fiind vorba aici de propria iubire a poetului, cum intuieste Nicolae Iorga, subliniata insa cu atata arta, unde ” cand regina, vie si moarta, inlantuie gatul (lui Arald) cu parul ei balaiu, cand vantul aduna flori de tei in calea dulcei umbre”... Apoi, daca in Venere si Madona – construita pe tema contrastului dintre zeitatea antica a iubirii si Madona, care intruchipeaza virtutile pline de curatenie ale femeii-mama – puntea de trecere catre divulgarea coruptiei diabolice a iubitei o face comparatia cu arta lui Rafael, in Inger si demon se infrunta doua puteri maroale contradictorii – una este aceea pe care o reprezinta tanarul razvratit, demonul stapanit de visuri indraznete, dar utopice, iar cealalta este aceea pe care o reprezinta aparitia diafana a iubitei-inger, sub influenta careia indaratnicia demonului se transforma in fervoare si rugaciune.

Nazuinta poetului catre o iubire statornica, ideala, isi asociaza nemijlocit maretiile si frumusetile firii. Intre elementele feerice ale naturii si puritatea iubirii, intre ordinea sau armonia fireasca a naturii si conceptia poetului despre iubire exista o legatura indisolubila. Dar si in acest plan al existentei, Eminescu este dominat de timpuriu de framantari si cautari arzatoare. In sufletul poetului se involbureaza elanuri, au loc dramatice confruntari, zbateri, contradictii, dezamagiri profunde.

In perioada iluziilor si a visurilor de tinerete, poetul a crezut cu ardoare in posibilitatea unei iubiri desavarsite. Poeziile de iubire din aceasta perioada, antume sau postume, traduc dorul si aspiratia intima a poetului in expresii si tonalitati lirice pline de farmec, in culori poetice vii, in lumini fara pata, in prezentarea unei naturi cu o vegetatie luxurianta, cu tulburatoare sclipiri si tremur de ape. Totul este marturisit acum intr-un limbaj simplu, pur, colocvial. Predilectia pentru codrul cu arbori seculari si verdeata bogata, pentru lacul din inima codrului, pentru murmurul de izvoare, pentru framantarea domoala a ramurilor, pentru torsul greierilor, pentru soapte si inganari, pentru vaiere sau pentru dulcele cantec de corn – tipic motiv romantic si eminescian, - sau pentru lumina de luna argintie, ce se proiecteaza ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles