Iudaismul

Trimis la data: 2011-12-16 Materia: Religie Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 21781
Autor: Ioana Sore Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Religia evreilor este cunoscuta, in special, din cartile vechiului testament. Noi descoperiri, cum sint manuscrisele de la Marea Moarta, arunca o naua lumina asupra religiei evreilor din epoca elinista. In mod special, pentru secolul I d. Hr. Se pot afla date despre religia evreilor si din Cartile Noului Testament. Toate aceste scrieri servesc la cunoasterea religiei evreilor pina in anul 70, cind Ierusalimul este asidiat si darimat de catre romani. Dupa anul 70, se gasesc date pretioase in Literatura rabinica: Misna Tosefta; Adosul la Misna sau la Misna Tosefta, comentariile la Misna, facute de invatatii evrei din secolul III si IV.
Raporteaza o eroare

Religia evreilor este cunoscuta, in special, din cartile vechiului
testament. Noi descoperiri, cum sint manuscrisele de la Marea Moarta,
arunca o naua lumina asupra religiei evreilor din epoca elinista. In
mod special, pentru secolul I d. Hr. Se pot afla date despre religia
evreilor si din Cartile Noului Testament. Toate aceste scrieri servesc
la cunoasterea religiei evreilor pina in anul 70, cind Ierusalimul
este asidiat si darimat de catre romani. Dupa anul 70, se gasesc date
pretioase in Literatura rabinica: Misna Tosefta; Adosul la Misna sau
la Misna Tosefta, comentariile la Misna, facute de invatatii evrei din
secolul III si IV.

In evul mediu au aparut curente mistice in iudaism, dar abia in
secolul VIII s-a dat la iveala "Cartea splendorii" de catre Moise
Lioan. Catrtea este cunoscuta sub numele de Kabbala.

Evreii sau afirmat in lume ca un popor exclusiv monoteist. Dumnezeu
este unul singur fara egal. Inca din momentul cind il cheama pe avraam
sa iasa din Urul Chandeii, El isi descopera unicitatea Sa, intr-o lume
spre politeism. De aceea dind poruncile, Decalogul, lui Moise, el
insista :"Sa nu ai alti dumezei afara de Mine!". Dumneseu este
Creatorul, Proniatorul si Stapinul universului. El confera existenta
tuturor existentelor. Este vesnic, atotintelept, calauzitor,
omniprezent. Numele sau este "Cel ce este", mai este numit : El
(Dumnezeu) sau Elohim, sau Adonai (Domnul).

Cominica cu cei alesi prin teofanii, prin semne, prin preotie, in chip
deosebit prin ingeri sau trimisi.

Fiind de la inceput un popor de pastori, evreii s-au onchinat lui
Dumnezeu in locurile de popas, fara sa aiba sanctuare propriu zise.
Abia dupa robi a egipteana, dupa exod, la inceputul peregrinarii prin
pustiul Sinai, evreii au construit un cort sfint, ca loc de pastrare a
chivotului Legii (in care se aflau cele doua table ale Legii) si de
jertfapentru curatirea pacatelor poporului. Cortul, numuit si Cortul
maruriei, era compus din doua incaperi, una sfinta si una sfinta
sfintelor. In sfinta aveau acces preotii, iar in sfinta sfintelor,
numai Marele Preot (arhiereul), iar acesta acesta numai o singura data
pe an. Forma cortului era dreptuinghiulara, o treime fiind rezervata
sintei sfintelor, iar celelalte doua treimi din spatiu era pentru
sfinta. Cortul era portabil, si desigur, pinza din care era facut era
inoita dupa trebuinte.

Dupa asezarea difinitiva a evreilor in Canaan si dupa cosolidarea
puterii de stat prin instituirea regalitatii, s-a trecut la
construirea unui maret templu - templul din Ierusalim. Acest templu a
fost o dorinta ipoasa a regelui poet David.

Nevoia de cult, prezenta in oricare oras din palestina, a dus la
construirea unor locasuri speciale. Acestea sint sinagogiile. Acolo se
pastreaza sulusrile cu texte sfinte si tot acolo se desfasoara cultul
oral.

Functia sacerdotala a fost indeplinita individual de fiecare dintre
patriarhii Vechiului Testament, incepind de la Avraam, fara sa fie
vorbade o preotie specializata. De altfel jertfa si rugaciunea s-au
adus in chip traditional astfel, pina la instituirea lui Araon. Acesta
din urma s-a instituit prin porunca divina, de catre Moise, in cadrul
tribului lui Levi - urmasii unuia dintre cei 12 fii a lui Iacob.
Puterea sacedortala suprema a fost conferita lui Aaraon. El a devenit
Mare preot (arhiereu) printr-0 sfintire speciala, dupa darea Legii si
construirea cortului Marturiei. Consacrarea s-a facut prin ungere cu
singe din jertfe unui berbec pe virful urechii drepte, pe degetuol
mare de la mina dreapta, si pe degetul mare de la piciorul drept, apoi
prin stropire prin mir si singe.

Sub autoritatea Marelui preot se aflau Preotii. Si acestia au fost
consacrati in chip special. Marele preot avind citeva semne
distinctive si un plus de vesminte pentru al deosebi de toti ceilalti.

Functia profetica a avut un loc cu totul special in religia evreilor.
Au existat chiar unele scoli de profeti - unde se desprindea mantica
religioasa ebraica, Dar profetii celebri ai evreilor au fost oameni
alesi, cu chemare speciala. Cei mai mari au fost urmatorii: Natan,
Isaia, Ieremia, Iezichel, Daniel, Iloe elisei, Osea, Amos, Mihea,
Ioil, Avdie, Iona, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia, Maleahi,
Ioan Botezatorul. Dar si regele David este socotit uneori intre
profeti. Toti acestea au prezis despre venirea lui Mesia - a Unsului
lui Dumnezeu, Care avea sa elibereze poporul lui Dumnezeu din robia
pacatului. Profetul putea indeplini, in chip extraordinar, unele
functii sacerdotale. In special aducerea jertfei.

Jerfele reliioase ebraice au fost intotdeauna animaliere. Un singur
caz de jertfa umana este amintit in Vechiul Testament, cind Avraam
primeste porunca sa jerfeasca pe insuis fiul sau, Isaac. Dar, cind
toate erau gata ingerul Domnului opreste pe jertfitor, pe Avraam,
intrucit Dumnezeu a vazut dovada loialitatii saleJertfele din vechiul
testament sint jertfe specile, din animale curate, dar si din cereale
sau produse derivate din cereale, Au existat jertfe de ardere de tot,
unde materialul jertfei se incinera complet, dar si jertfe partiale,
unde o parte din trupul animalului - in special grasimea - se ardea,
restul fiind consumat ca hrana. Se aduceau jertfa: turturele sau
porumbei. De obicei intiul nascut trebuia rascumparat prin jertfa,
deoarece el apartinea prin definitie lui Dumnezeu. La fel si in ce
priveste rodul turmelor si al ogoarelor. Odata cu darimarea templului
lui Irod cel Mare a incetat jertfa la templul din Ierusalim. Ea a
ramas insa, intr-un fel, pina astazi, in cadrul taierilor rituale.

Ziua de sabat este zi de odihna in mod obisnuit. Cea dintii sarbatoare
mare din anul calendaristic ebraic este Ros Hasana sau Anul Nou,
serbata la inceputul lunii septembrie. Este o zi de pocainta, in care
fiecare evreu

Isi face un examen de constiinta. Cu acest prilej se suna la sinagoga
din sofar (cornul de berbec), pentru retrezirea la cunostinta slujirii
de Dumnezeu in anul care incepe. A doua zi este ziua purificarii si
inchide ciclul primelor zile din anul nou. Este zi de post si de
iertarea pacatelor. A treia zi este Sukkot si tine sapte zile. Este o
sarbatoare a colibelor, amintind de milostivirea aratata de
Dumnezeuevreilor pe durata peregrinarii lor in pustiu. Este totodata o
sarbatoare a culesului, la care se binecuvinteaza lamiile si se poarta
ramulele de palmier, de mirt si salcie. A patra mare sarbatoare,
Hanuca, se serbeaza in decembrie. Se aprind luminari timp de o
saptamina, plecind de la una in prima seara si adaugind mereu cite
una. A cincea, la mijlocul lui Iulie, sarbatoreste anul nou al
pomilor, si se maninca fructe proaspete si in deosebi portocale.
Urmatoarea sarbatoare este purim, si aminteste de salvarea poporului
evreu de la masacru ordonat de Aman. Este o ocazie deosebita, un
carnaval al triunfului. Se citeste cartea Estera, in care se relateaza
despre intimplarea care sta la originea sarbatorii. A saptea
sarbatoarea este Pesah (Pastile). Se maninca carne de miel cu ierburi
amare, si azima, se bia vin in amintirea plecarii evreilor din Egipt.
Este o sarbatoare a eliberarii. A opta mare sarbatoare este
sarbatoarea Saptaminilor, la 50 de zile dupa Pasti. Aceasta sarbatoare
aminteste si de pregatirea evreilor de odinioara pentru pregatirea
Legii pe Muntele Sinai. Se petrece toata noaptea in preveghere si
citire din Tora. In prezent s-a innoit obiceiul de a oferi primele
roade la aceasta sarbatore , iar in zilele urmatoare se fac colecte
pentru Fondul National Evreiesc. Se impodobesc sinagogile cu ramuri si
cu flori. Orice inceput de luna noua este, oarecum, sarbatoare si se
binecuvinteaza ca atare.

Dinjtre dispozitiile sacre a religiei evreilor, cele mai importante
sint: legamintul cu Dumnezeu prin ritualul circumcinziei, decalogul
sau cele zece porunci, Sema Israel (Asculta Israele), si marturisirea
de credinta formulata de Moise Maimonide. Decalogul este cuprins in
capitolul 20 al cartii Iesirea, din Pentateuh, iar Sema Israel Este
compusa din textele: Dauteronom 6, 4-9; 13-2- si Numeri 15, 37-41.
Marturisirea de credinta sau crezul formulat de Moise Maimonide este
urmatorul:

1. Cred cu o credinta desavirsita ca Creatorul - laudat fie numele
Lui - creeaza si conduce toate fapturile si ca el singur a facut,
face si va face toate vietuitoarele.
2. Cred cu o credinta desavirsita ca Creatorul - laudat fie numele
Lui - este unic si ca nu exista nici o alta unitate la fel cu a
Lui, sub nici un chip ca numai El singur ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.