Izvoare narative privind organizarea administrativ-teritoriala in secolul al XVIII-lea in Moldova

Trimis la data: 2005-03-10 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 1587
Autor: Claudiu Francu Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Spre sfârşitul secolului al XVII lea, evenimentele politico-militare desfăşurate în Europa au dus la importante modificări ale raportului de forţe între Marile Puteri. Înfrângerea turcilor la Viena în 1683, a marcat începutul decăderii Imperiului Otoman şi deschiderea ‘crizei orientale‘: Prin pacea de la Karlowitz (1699) Imperiul Otoman a pierdut numeroase teritorii cheie pentru poziţiile sale strategice şi politice în Europa .

Izvoare narative privind organizarea administrativ-teritorială
în secolul al XVIII lea în Moldova







Spre sfârşitul secolului al XVII lea, evenimentele politico-militare desfăşurate în Europa au dus la importante modificări ale raportului de forţe între Marile Puteri. Înfrângerea turcilor la Viena în 1683, a marcat începutul decăderii Imperiului Otoman şi deschiderea ‘crizei orientale‘: Prin pacea de la Karlowitz (1699) Imperiul Otoman a pierdut numeroase teritorii cheie pentru poziţiile sale strategice şi politice în Europa .
Politica hegemonică a Rusiei şi Austriei, intenţia clara a Angliei şi Franţei de a menţine integritatea Imperiului Otomnan au transformat criza orientală într-o chestiune politică şi strategică a echilibrului european, în cadrul căruia Principatele Române ocupau un loc important.
Slăbirea puterii otomane a determinat pe domnii Moldovei şi Ţării Româneşti să promoveze o politica abilă, vizând emanciparea de sub suzeranitatea Porţii. Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir s-au angajat într-o politică externă de mare complexitate pe lângă Poartă, Habsburgi, Polonia, şi mai ales Rusia pentru salvarea intereselor ţării. Orientarea Ţărilor Române către Rusia mai ales în vremea lui Brâncoveanu (1688-1714) şi Dimitrie Cantemir ( 1710-1711), poziţia geopolitică ocupată de Principate,excepţionala lor importanţă economică pentru Turcia şi tendinţa de emancipare a statelor româneşti, au determinat intervenţia promptă a Porţii care impune regimul fanariot - instituit în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească .
Rusia a recunoscut independenţa şi integritatea Moldovei în urma înţelegerii încheiate între D. Cantemir şi ţarul Petru I, pe aceasta bază Moldova participând şi la războiul ruso-turc din 1711, încheiat cu victoria otomanilor.
În secolul fanariot, pe fondul acutizării problemei orientale Principatele au devenit teatrul operaţiunilor militare în confruntările directe dintre cele trei imperii rivale : otoman, ţarist şi habsburgic . Aceste războaie au avut drept consecinţă : ocupaţii militare îndelungate, importante pierderi teritoriale şi umane ce au frânat progresul societăţii româneşti.



Marile cronici româneşti, din secolul al XVII lea şi începutul secolului al XVIII lea au surprins aspecte din viata economica, politica, administrativa, şi culturala a Moldovei; cronicari precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce cunoscând bine condiţiile social-politice interne, au început să scrie istoria ţării pe limba ei .
Importanţa lui Grigore Ureche pentru istoria literaturii româneşti, stă în faptul că el a fost primul mânuitor de condei care a lăsat posterităţii o carte scrisă în limba ţării, o carte originală, strict personală şi laică care nu conţine altceva decât istorie.
Primul între români, având în faţă şi exemplul altor popoare ( al polonilor printre altele)G. Ureche şi-a dat seama că venise vremea să se arate şi să se fixeze în scris faptele importante din evolutia lui în timp.
Ceea ce impresionează la el este efortul -cu totul lăudabil- de a da o sinteză a istoriei Moldovei de la primul descălecat până în vremea sa. O importanţă mare pentru cronica lui Grigore Ureche, au deţinut-o izvoarele cele interne şi externe odată cu receptarea lor critică din partea scriitorului. Printre cele dintâi cronicarul numeşte : ‘letopiseţul nostru cestu moldovenescu’ (adica letopiseţul lui Ştefan cel Mare urmat de cronicile lui Macarie, Eftimie şi Azarie ) confruntat permanent cu cele străine : ’Letopiseţul leşesc’, ’Cronica Poloniei’ (scrisă de Joachim Bielski) apoi ’Chronica Polonorum’ de Matei Miechowita.
Miron Costin -o alta figură clasică a istoriei şi a literaturii române vechi, plină de demnitate şi exemplară în toate privinţele, a avut rangul de mare logofăt, treapta cea mai de sus a ierarhiei boiereşti în epocă; deţinerea tuturor secretelor politicii interne şi externe, experienţa militarului (participase la o serie întreagă de campanii) s-au împletit în chipul cel mai firesc cu truda cărturarului, a scriitorului şi istoricului patriot. ‘Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron-vodă încoace’ este prin comparaţie cu cel al lui Ureche mult mai analitic şi complicat de grija de a nu lăsa neînsemnate evenimentele externe atingătoare de istoria Moldovei, pe care şi-a propus să o scrie.
Trăsătura fundamentală a spiritului costian, se poate spune că a fost moralismul-izvorât însă din etalarea fidelă a faptelor şi din respectarea adevărului.
Un alt cronicar moldovean, cu acelaşi scop pragmatic, a fost Ion Neculce continuatorul cronicii lui G. Ureche şi M.Costin; beneficiind de o bogată tradiţie culturală, cărturar de mare talent, s-a numărat printre cei care au făcut parte dintr-o generaţie de personalităţi puternice ( Dimitrie Cantemir, stolnicul Constantin Cantacuzino). În Letopiseţul Ţării Moldove acesta vorbeşte ca un participant la evenimente; antifanariotismul se justifică la Neculce prin atitudinea patriotică a boierului de ţară mai veche, cu un spirit conservator în modul de a gândi, din pricină că înnoirile priveau aproape întotdeauna numai fiscalitatea, din ce în ce mai apăsătoare.
Aceşti cronicari, alături de predecesorii lor, şi cronicarii munteni, au deţinut un rol important în consolidarea scrisului în limba română prin operele lor. Se observa astfel in secolul al XVIII lea,ecourile primei mari epoci de înflorie în cultura (istoria şi literatura) română din secolul al XVII lea, ecouri ce se vor prelungi încă o jumătate de secol până în timpul domniilor lui Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu în Ţara Românească şi acelea ale Cantemireştilor în Moldova, după care o dată cu instaurarea domniilor fanariote va urma un secol întreg de cădere, până la revoluţiei lui Tudor Vladimirescu în pragul renaşterii şi redeşteptării noastre naţionale .


În privinţa organizării administrativ-teritoriale (oraşele, satele, targurile) informaţii referitoare la acestea şi multe alte aspecte de ordin social-politic, apar mentionate în operele cronicarilor. Oraşul medieval românesc (geneza, evolutia, funcţiile ) a reprezentat un subiect constant în preocupările istoricilor însă cu toate acestea istoriografia noastră a dus lipsa unor lucrări generale .
Începuturile aşezărilor urbane romăneşti îşi au originea în sate, care au evoluat cu timpul spre târguri sau oraşe datorită dezvoltării demografice, a negoţului, a conturării şi dezvoltării drumurilor comerciale.
Izvoarele documentare arată că aşezările est-carpatice sunt menţionate în general, pe văile apelor, fiind organizate în obsti săteşti, conduse de un jude. Satele îşi mentineau acel statut (existent încă de la apariţia lor ) de sate libere –ocupate de românii de baştină asezaţi la poalele munţilor şi a căror proprietate a fost respectată şi întărită de domni- şi satele domneşti, boiereşti –cele care erau date boierilor ca răsplata pentru serviciile lor ; acestea fiind trecute noului proprietar în deplină proprietate- ; mai existau şi satele mânăstireşti ce erau de fapt sate domneşti trecute în proprietatea mânăstirilor.
În anul 1741, Constatin Mavrocordat scrie la vornicelul şi la toţi oamenii din Murgeni ţinutul Fălciului, ’că domnia-mea am hotărât de obştie prin ponturile rânduelei oamenilor, că acea moşie Murgeni iaste lui Vasile Sturdza Biv vel Stolnic, iată că v-am lăsat de acum înainte să fiţi sub ascultarea domniei sale’1.
Documentul ne arată că satul Murgeni până la 1741 era sat domnesc, de la această dată trecând în proprietatea Biv vel Stolnicului Vasile Sturdza de care va asculta vornicul acestui sat.
Deci satele din Moldova erau administrate de slujitori domneşti în satele ce erau proprietatea domnului, de către slujitorii boiereşti în satele ce erau proprietatea boierilor şi de către slujitori mânăstireşti în satele ce erau proprietatea mânăstirilor.
Miron Costin are două capitole în care sunt pomenite cetatile, devenite apoi oraşe din Moldova : ’Şi aşea şi aceste cetăţi, cum ieste Suceava, Neamtul, Hotinul, Tighina, cele mai mici sunt ca nişte caştele, adică turnuri’2 . ’Altele multe, cărora stau năruiturile, de-biia semnele se cunoscu, şi pre Milcov, mai sus de Focşeni, Crăciuna.’3
Moldova era împărţită în tinuturi si ocoale dupa cum urmează :

Ţinutul Sucevei cuprindea 6 ocoale : Ocolul Berhometele, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles