Jame Prescott Joule

Joule era excelent experimentator. Cercetînd legile degajării de căldură din curentul electric, el a înţeles că experienţele cu surse galvanice nu-i vor permite să dea răspuns la întrebarea, ce contribuţie aduce căldura transferată a reacţiilor chimice la încălzirea conductorului, şi ce contribuţie aduce însuşi curentul.

Joule s-a nascut la Mancester la 24 decembrie 1818. El era de profesie berar. Primele lucrari ale lui Joule în fizica sînt legate de inventia aparatelor electromagnetice, care erau exemple elocvente de transformare a fortelor fizice. Joule era excelent experimentator.

Cercetînd legile degajarii de caldura din curentul electric, el a înteles ca experientele cu surse galvanice nu-i vor permite sa dea raspuns la întrebarea, ce contributie aduce caldura transferata a reactiilor chimice la încalzirea conductorului, si ce contributie aduce însusi curentul.

Atunci el realizeaza experienta, aplicînd curentul de inductie. Astfel a fost descoperita legea lui Joule - Lent. În rezultatul numeroaselor experiente Joule ajunge la concluzia: caldura se poate obtine cu ajutorul fortelor mecanice. Înlocuind rotirea manuala a bobinei prin rotirea cu ajutorul greutatii cazatoare. Joule a gasit în anul 1843 echivalentul mecanic al caldurii.

Ulterior el a determinat aceasta marime prin diferite metode. Cea mai exacta valoare a echivalentului mecanic, aflata de Joule, este egala cu 427,3Kgcm/ccal(aproximativ 97%). Ea a fost obtinuta experimental prin încalzirea apei în calorimetru cu ajutorul greutatilor cazatoare.

Experientele lui Joule sînt simple ca idee, însa, în fiecare din ele poate fi gasita o oarecare subtilitate experimentala. De exemplu, în ultima experienta, despre care s-a vorbit mai sus, pentru a preîntîmpina miscarea întregii mase de apa spre peretii laterali ai calorimetrului au fost fixate în directie radiala patru rînduri de lamele: în scopul izolarii termice axul metalic este împartit în doua parti printr-un cilindru de lemn s.a.m.d Joule a adus o mare contributie în teoria cinetica a gazelor, descoperind împreuna cu Thomson efectul schimbarii temperaturii gazului la dilatarea lui (Efectul Joule-Thomson).

La Joule caldura nu este substanta, ci miscare a particulelor. Toate acestea au contribuit la afirmarea si recunoasterea legii conservarii si transformarii energiei, descoperirea careia a fost un succes remarcabil al stiintei în sec.XX. Aceasta lege este foarte importnata pentru stiinta. Pe baza legilor conservarii si, în particular, a legii conservarii si transformarii energiei, în stiinta se fac diferite calcule, ce prezic noi efecte si fenomene, se apreciaza descoperirile de pe pozitii materialistice.

Daca, sa zicem, o noua teorie sau proiectul unei noi instalatii nu contrazice legea conservarii si transformarii energiei, aceasta serveste drept argument convingator în favoarea lor. Istoria fizicii cunoaste diferite masini, uneori foarte ingenioase, propuse de diferiti autori în calitate de motor vesnic. Astazi ne este clar, ca ele nu puteau sa functioneze, deoarece crearea lor contrazicea legea conservarii si transformarii energiei.