Jertfa si pocainta in Vechiul Testament

Trimis la data: 2007-10-09 Materia: Religie Nivel: Liceu Pagini: 95 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Marius Peteroniu Dimensiune: 153kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Ideea de mântuire ia fiinţă deodată cu căderea în păcat a protopărinţilor omenirii. A fost nevoie de luarea unei atitudini împotriva factorilor care au produs suferinţa în lume, care de altfel, s-a impus încă de la început. Personalităţi reprezentative ale popoarelor vechi au vestit tot mai mult şi mai mult şi tot mai clar, posibilitatea de a se ridica la culme desăvârşirea fiinţei umane. La babilonieni se aştepta zi de zi venirea mântuirii şi a fericirii generale. La egipteni se aştepta victoria luminii asupra întunericului, a binelui asupra răului şi a vieţii asupra morţii. La greci, aşteptarea timpurilor fericite este exprimată în nenumărate ocazii.

În literatura romană, poetul Virgiliu ne vorbeşte despre o epocă de pace, epoca de aur a viitorului omenirii. De această epocă este preocupat Cicero: „nu va mai fi o lege la Roma şi alta la Atena: una azi, alta mâine, ci în toată vremea, pe toate neamurile va povăţui o singură lege . . .".
Speranţele că omul credincios se va mântui de suferinţele în care se zbate, se exprimă în nenumărate texte biblice. Realizarea este legată de persoana unui om ideal care, ca trimis al cerului, va realiza fericirea tuturor oamenilor. De la întâia carte a Vechiului Testament, persoana şi epoca promisă se văd de-a lungul istoriei.
Mântuirea leagă laolaltă cele două Testamente ale Sfintei Scripturi.

în această privinţă, Vechiul testament este întâia expresie a Revelaţiei scrise şi izvorul marilor realităţi creştine, pe care nu numai le anticipează ci la cârmuirea jertfa n-ar face parte din creaţie, ea n-ar fi mântuitoarea ei.
Jertfa în substanţa ei spirituală e iubire, iubire inspirată de la Autorul ei şi înţeleasă ca dispoziţie lăuntrică, de a te dărui, de a-ţi oferi energia, bunurile, bucuriile şi dacă este nevoie chiar şi viaţa, ca dar şi ofrandă plină de recunoştinţă, lui Dumnezeu, în cele din urmă a le oferi lui Dumnezeu prin acest act sacru aproapelui, căruia darul nostru poate să-i fie de atâtea ori de folos capital, aducând la zidirea sau chiar la salvarea lui.
Jertfa e totodată revelaţie a adevărului ce-1 purtăm în adâncul fiinţei noastre şi a forţei imperative de dăruire. Jertfa e şi conştiinţă; e cunoaşterea precisă a unui ţel superior. Nu e oarbă, ci totdeauna e luminată de un adevăr, de un sens şi de o persoană sau colectivitate în care află raţiunea de a trăi şi slugi. O dăruire fără un scop ziditor şi sfânt, oricât de spectaculoasă ar fi, nu poate fi jertfă, ci o zadarnică atotpustiire.

Jertfa este de asemenea, libertate, libertate înţeleasă ca o decizie voluntară în vederea unui scop, ca opţiune. Prin ea trebuie să se arate dovada libertăţii celui ce o aduce puterea de discernământ a spiritului; puterea de alegere între ce sunt şi ceea ce vreau sau urmează să devin; deci libertate creatoare.
Dar dacă creaţia, considerată din perspectiva Creatorului ca opera dăruirii Sale, e o „jertfă", apoi şi jertfa omului, considerată în finalitatea ei, cum s-a anticipat deja, e creaţie. Jertfa are ca scop creaţia, iar creaţia cere jertfă şi nu e de conceput una fără alta.
Bineînţeles jertfa e în acelaşi timp şi satisfacţie, bucuria pe care procură acest act sublim şi celui ce aduce jertfa şi desigur şi lui Dumnezeu. Se poate spune că jertfa concentrează într-un act unic de dăruire creatoare întocmai ca într-un focar, toate valorile spirituale şi materiale ale fiinţei şi ale persoanei.
E un fapt că unii teologii au asociat jertfa într-o măsură cu totul exagerată păcatului. Mai toate cercetările sunt puse în relaţii cu termenii : păcat, jignire adusă onoarei lui Dumnezeu, satisfacţie şi omagiu, ispăşire.

Jertfa nu s-a născut din conştiinţa păcatului, ca plată pentru păcat, ci în urmă ea a devenit prin însăşi structura ei şi antidot al păcatului. Jertfa e anterioară păcatului, e un act originar; ţine de originea lumii. Jertfa însăşi poartă în structura ei mărturii incontestabile în acest sens.
a. Prima mărturie este cea universal recunoscută în toate eligiile ca jertfă adevărată, cu alte cuvinte jertfa „bine primită", şi plăcută lui Dumnezeu, e numai jertfa cea „fără prihană".
O făptură aleasă, adusă Dumnezeului celui sfânt, trebuie să fie „sfântă". O jertfă întinată de păcat e un non-sens, ceva absurd, pentru că în păcat nu poate fi jertfă autentică.
Păcatul este tocmai reversul jertfei, e refuzul, egoismul, întru aceasta Domnul Hristos e adevărata, desăvârşita jertfă, în absoluta sa nepăcătuire. Căci jertfa adevărată nu poate fi decât cel fără de păcat.

b. A doua mărturie este mărturia care, deşi nu se poate verifica în toate religiile, totuşi în unele dintre acestea, cum este bunăoară religia Vechiului Testament. iese pregnant în evidenţă; slujitorul altarului, adică jertfitorul, atunci când păcătuia era oprit să aducă jertfa. Stăruinţa aceasta cu privire la neprihănirea şi a jertfei şi a jertfitorului nu conduce astfel la conştiinţa că jertfa nu e dincolo de păcat, dincolo de cădere.
Prin jertfă omul se situează astfel, în începuturi, în autenticitatea fiinţei sale. Tradiţia religioasă, de a oferi ca jertfă primele roade „pârgă", începutul, tradiţiei care e legată de aceeaşi idee a nevinovăţiei - , nu conduce către aceeaşi semnificaţie. Toate ne îndrumează către sfinţenia originară, către obârşi, când totul era iubire, jertfă curată şi creatoare şi ne ajută să înţelegem că jertfa este anterioară păcatului, întemeierea ei, ultimă aflându-se în actul originar al iubirii creatoare.

Omul este o fiinţă religioasă care a simţit nevoia sa¬şi exprime credinţa faţă de divinitate prin aducerea jertfelor din cele mai alese bunuri personale, exemplu având în acest sens pe Cain şi Abel, iar pe urmă pe descendenţii lui Set prin invocarea numelui divin (Fac.4).
Deci primele jertfe menţionate în biblie sunt cele oferite de Cain şi Abel. Originea jertfelor stă în strânsă legătură cu religia a cărei menire este a ceea ce de a-1 pune pe om în legătură cu Dumnezeu, izvorul vieţii. Jertfele au la bază ideea de adorare a lui Dumnezeu Care L-a creat pe om şi faţă de care îşi arată supunere. Ele nu sunt impuse iniţial oamenilor, ci aducerea lor izvorăşte din dorinţa lor de a-şi manifesta dragostea şi manifestarea faţă de Cel ce i-a adus din ienefiinţă la fiinţă.

De aceea , aducerea lor are în vedere mai întâi adorarea lui Dumnezeu Care este stăpânul lumii şi I se cuvine supunere necondiţionată şi apoi nemulţumirea pentru darurile oferite omului pe care îndrăzneşte să le ceară mereu pentru asigurarea existenţei sale.
După căderea în păcat, la aceste jertfe se adaugă şi aspectul expiator, omul păcătos fiind conştient de alunecarea în suferinţe care se încheie cu moartea de care nu poate scăpa decât dacă Dumnezeu îl iartă şi viata lui pământească nu se termină prea repede prin dureri. Frica morţii îl aduce în faţa altarului, ca să aducă jertfe de ispăşire a păcatelor care îi slăbesc firea şi aceasta se sfârşeşte prin moarte.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles