Jucarie joc vorbe

Trimis la data: 2011-11-29 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 4032
Autor: Diana raducu Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
JUCARIE … JOC … fac parte din acelasi camp semantic. Ne zboara mintea imediat la copilarie, la acea perioada extraordinara a vietii pe care toti dintre noi o traversam si dupa care toti tanjim, maturi fiind. Atunci totul, dar absolut totul e perfect. Lumea e a noastra. Suntem cu adevarat fericiti si nu ne gandim decat la prezent. La prima vedere “jucarie” e un cuvant banal: obiect cu care se joaca copiii. Nimic mai simplu.

“CEA MAI FRUMOASA JUCARIE ESTE JUCARIA DE VORBE” (Tudor Arghezi)




JUCARIE … JOC … fac parte din acelasi camp semantic. Ne zboara mintea imediat la copilarie, la acea perioada extraordinara a vietii pe care toti dintre noi o traversam si dupa care toti tanjim, maturi fiind. Atunci totul, dar absolut totul e perfect. Lumea e a noastra. Suntem cu adevarat fericiti si nu ne gandim decat la prezent.
La prima vedere “jucarie” e un cuvant banal: obiect cu care se joaca copiii. Nimic mai simplu. Cu toate acestea insa, e mult mai complex decat credem. In fond, viata noastra e un joc, tot ceea ce facem si ce spunem. Tot ceea ce gandim
Iata! Jucaria e folosita pentru joc, la fel cuvintele sunt folosite in jocul vietii. Chiar noi oamenii poate ca suntem niste jucarii.
Asadar, sa patrundem incet-incet catre semnificatiile subtile ale acestei teme si a acestui cuvant: jucarie.
Jucaria de vorbe… e o arta! Iar arta este o indeletnicire care are ca scop producerea valorilor estetice. Ea necesita pricepere, cunoastere, capacitati deosebite.
In ce consta ea? In modelarea limbajului, in modelarea ratiunii, in modelarea noastra.
Si daca ne vom referi la literatura in continuare, desigur ca atentia ni se va indrepta exclusiv inspre Nichita Stanescu. E un nume semnificativ pentru “Ordinea cuvintelor”, de pilda. La baza textelor sale sta cuvantul, dar si sinele- doua notiuni in jurul carora el grupeaza toate datele existentei.
“Cuvintele fiind umbra structurii materiei, cautam intruna sursa ce a iluminat materia ca sa lase o umbra atat de majestuasa, atat de semantica. Tendinta catre aceasta sursa retrage uneori cuvintele prin materie, distrugand materia, catre sursa initiala. Traversarea cuvintelor prin materie nu mai tine de cuvant, ea s-ar putea numi chiar poezia.
Daca materia are timp, cuvantul are eternitate, daca materia este simultana numai cu secunda, cuvantul este simultan cu orice, oricand. Umbra vietii mele sunt cuvintele mele. Eu sunt simultan cu propria mea secunda, cuvintele mele sunt simultane cu orice , oricand. Singura proprietate este aceea

de a avea spirit. A avea materie e risipa. Durerea si sentimentul tragicului apar nu atunci cand materaia sfasaie materia, ci numai atunci cand cuvantul sfasaie cuvantul lasand in tenebre dara necuvintelor.”
Fragmentul de mai sus reprezinta un cuvant inainte al capitolului “Razboiul cuvintelor”.
Scriitorul incearca sa se identifice pe el si sa justifice valoarea cuvantului. Exprimarea sa este tot un joc al vorbelor, insa e un joc filosofic, plin de profunzime poetica.
Sa realizam asadar o paralela intre materie si cuvant, cum de altfel sesizam stransa legatura dintre cei doi termeni.
Materia se refera la universul nostru, al oamenilor, este ceva bine definit, pe cand cuvantul reprezinta infinitul, adica nu e limitat numai la planul fizic, creat de om. Materia e legata de fizic, iar cuvantul de spirit, de nemurire.
Scrierile lui Nichita Stanescu sunt cu adevarat mai mult decat simple pagini incarcate cu vorbe. Sunt pline de mesaje, unele foarte discrete, cu o esenta mai dificil de descoperit.
Prefata din “Razboiul cuvintelor” ofera o definitie a poeziei si explica ce presupune ea, care este legatura dintre poezie si cititor, relatia poet-cititor, sau ba chiar mai mult: relatia maestru-discipol, pentru ca intr-adevar poetii sunt maestri, artisti.
“Poezia” face parte din ansamblul “Necuvinte”(aparut in 1969). Aparent ea pare de neinteles, dar in strafundurile sale ascunde chiar paralela anterioara dintre materie si cuvant. Exista elemente precum ochi, mana, umar, talpa, calcai-care nu par sa aiba vreo legatura cu poezia, dar ele au.
Versul “poezia nu este lacrima/ ea este insusi plansul” explica originea, valoarea creatiei poetice, care este plina de frumos.
O alta poezie semnata de Nichita Stanescu care face referire la jocul cuvintelor este “Arta poetica”.
Exprimarea poetului in prima faza pare ca este un pic ambigua. Textul e privit ca fiind absurd, nefiresc. Mesajul incepe sa se contureze in ultima strofa dar si in titlu.
Bineinteles ca fiecare ii va da o interpretare aparte acestei poezii.
Poate ca visele poetului sunt redate prin poezie, iar aceste visuri exprima dorinta de a fi mai aproape de Dumnezeu, de Divin. Daca nu ar fi prins in capcanele vietii si ale timpului, omul i s-ar dedica totalmente Creatorului si ar uita de lumea inconjuratoare care-l cheama sa-i fie sclav.
Ajungem deci la acelasi punct de plecare: paralela intre planul fizic si cel cosmic, intre materie si cuvant, intre om si Dumnezeu.
Multe din poeziile lui Nichita Stanescu care fac parte din ciclul cuvintelor si al necuvintelor evidentiaza aceeasi idée, prezinta mesaje asemanatoare.
Sa descoperim in continuare si alte ipostaze ale JOCULUI din literatura romana.
Am ales tableta “Un joc”, care apartine volumului “Autoportret cu palimpsest”(1986), semnat de catre contemporana poeta si prozatoare Ana Blandiana. Textul constituie o modelare a imaginatiei, un joc al mintii, pe care cititorul este invitat sa-l puna in practica.
Asadar, e fascinant sa te intorci spre trecut, sa analizezi pas cu pas evenimentele si sa le asezi intr-o ordine dupa propriul simt.
Astfel, te poti deconecta de cotidian, iti poti forma un mic paradis unde sa te retragi in momentele dificile ale vietii.
De fapt, acest joc reprezinta o forma de amagire, de consolare. E o evadare din lumea rea, plina de vicii, total lipsita de frumos, create insa tot de noi, muritorii.
Dar daca ne-am schimba “coordonatele gramaticale” am crea o imagine a prezentului? Sau poate a viitorului. Ne-am crea de asta data noi perspective, poate chiar ne-am schimba pe noi insine.
Un alt scriitor de marca al literaturii de la sfarsitul secolului al IX-lea, inceputul secolului XX, este Tudor Arghezi. El a scris “cele mai frumoase versuri despre puterea creatoare a mainii omului.”(George Calinescu)
Si pentru ca prima varsta a omului sta sub semnul jocului, care insa il fascineaza si pe adult-Arghezi dedica tuturor copiilor culegerile de versuri si de proza “Prisaca” si “Cartea cu jucarii”.
Vocatia pentru joc desavarseste conditia omului de fauritor si intelept, probandu-i imaginatia si spiritual creator.
“Cartea cu jucarii”(1931) este un volum de proze scurte care aduce icoane fermecatoare din lumea copilariei pe care insusi autorul le considera “jucarii” pentru cei mici si pentru cei mari. Personajele cartii sunt tatutu, maicuta si cei doi copii ai sai: Barutu si Mitu.
In “Jucariile”, ca de altfel si in celelalte texte, scriitorul incearca sa se apropie foarte mult de copil- in general, adica de tanarul sau varstnicul cititor.
Universul infantil este plin de mister. Arghezi subliniaza ideea ca viata e o jucarie, un joc, iar noi putem ramane inocenti mereu.
Cea din urma idée este regasita si in poezia ”De-a v-ati ascuns…”(ciclul de debut “Cuvinte Potrivite”-1927) care constituie practic un joc de cuvinte despre joc.
Jocul vietii reprezinta de fapt cel mai greu joc lasat de Dumnezeu si cel mai lung totodata.
Si nu e creat doar pentru noi. Si plantele, si animalele, intreaga suflare il joaca. Are foarte multe nivele si reguli foarte dure pe care daca nu le respecti pierzi. Esti eliminat din cadrul sau si invins.
Care sunt regulile? Ele sunt de fapt legile naturii, legile divinitatii pe care noi, oamenii le incalcam adesea.
“In sectorul poeziei de sensibilitate etnica, De-a v-ati ascuns” este parca, talmacirea cea mai impersonala, cu caracter clasic, a sentimentului colectiv. Poetul individualist inceteaza de a se reprezenta pe sine, ca sa dea glas entitatii nationale.”
Citatul anterior ii apartine lui Serban Cioculescu, si traduce idea ca aceasta poezie- joc e o adevarata “Miorita” argheziana, autorul intelegand moartea ca o reintegrare in circuitul cosmic.
Viata isi toarce mai departe firul ei frematator: copiii nu trebuie sa stie ca tata a murit ci doar ca a plecat- la fel cum se intampla prin basme si povesti- undeva foarte departe de casa si nu mai are forta necesara “Sa vie jos, in timpul cat se cere/ Din lumea cealalta.”
Poetul construieste asadar pentru copii o lume, un univers potrivit dimensiunilor acestora, peste care guverneaza armonia, beatitudinea.
Ma voi opri in cele ce urmeaza asupra unui text deosebit de frumos-“Vreau sa joc”- semnat de Lucian Blaga in 1919.
Din spiritual textului se simte nevoia de joc care rezulta din constiinta naturii dumnezeiesti a sufletului care se simte incorsetat in trupul pamantesc.
Intreaga poezie este un indemn, o chemare. Sesizam entuziasmul fata de univers si fata de tainele lui: “strafulgerat de-avanturi nemaipomenite”
Omul simte dorinta de cunoastere si de autodepasire: “Pamantule, da-mi aripi:/ sageata vreau sa fiu sa spintec/ nemarginirea.”
In concluzie, ajungem tot la principiul

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles