Judetul Prahova

Trimis la data: 2003-03-13 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 4908
Autor: Mirela Dimensiune: 31kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-gepgrafice. Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori si un numar de 100 de localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10 comune suburbne, 76 de comune, la care se adauga 403 de sate. Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti.

PRAHOVA

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura
acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe
culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei.
Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor
fizico-geografice si, implicit, a celor economico-gepgrafice.

Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata
tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori si un numar de 100 de
localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10 comune suburbne, 76
de comune, la care se adauga 403 de sate.

Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti.

Din punct de vedere industrial acest judet se evidentiaza prin
productia de : benzina , motorina, petroluri, benzen, toluen, xileni,
masini, utilaje si instalatii pentru exploatare geologica, pentru
forajul sondelor, carton asfaltat, productia de anvelope, geamuri
trase si laminate, ingrasaminte fosfatice, acid sulfuric,sticla,
hartie, tesaturi de in si canepa, utilaje tehnologice pentru
prelucrarea titeiului.

Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26ş, care
merge aproximativ in lungul Teleajenului si trece prin Ploiesti si
Maneciu Ungureni.De asemenea este traversat de paralela de 45ş,care
intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil. Intretaierea
celor doua linii geografice are loc in raza localitatii Blejoi.

Ca unitate administrativa, judetul Prahova a functionat cel putin din
secolul al XIV-lea, insa teritoriul si suprafata lui au variat in
decursul istoriei. Pana la 1 ianuarie 1845 el avea o intindere mai
mica si cuprindea partea de vest a actualului judet. El se invecina cu
vechiul judet Saac sau Secuieni, al carui teritoriu a fost impartit in
1845 si atribuit judetelor Prahova si Buzau. Pana in preajma celui
de- al doilea razboi mondial, judetul Prahova cuprindea teritoriul
actual, cu unele exceptii: Morenii cu regiunea lor aferenta se numara
printre orasele prahovene, in schimb Mizilul apartinea judetului
Buzau.

In functie de necesitatile economice, aceasta unitate administrativa a
suferit modificari ca suprafata si limite si, temporar, a fost
inglobata la unitati mai mari. In anul 1968 judetul Prahova si-a
capatat conturul actual.

Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu
laturile paralele si egale, doua cate doua: lungimea este de circa 90
de km, iar latimea este de circa 56 de km. Intre cele doua puncte
extreme : varful Omu in nord-vest si coltul de sud-est al judetului
este o distanta de 112 km.

RELIEFUL

Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica
varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu
altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri
inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind
treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si
800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a
judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul
Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta
ca un plan usor inclinat (NV-SE).

Intre cel mai inalt punct -varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in
zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435
m.

Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii,
26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste
mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel
putin 200 m.

Muntii

Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar
spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a
judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin
200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada,
Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani,
Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se
disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade
indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului,
intrerupte de faze de inaltare in bloc. Dupa fiecare inaltare a
edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducand la
formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin
trepte in lungul vailor sau la marginea muntilor.

Cel mai inalt nivel de eroziune se situeaza la o inaltime de 1750-1800
m si a fost denumit platforma Bobu Mare.

Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o
inaltime de 1400-1500 m, iar cel de-al treilea nivel poarta denumirea
de platforma Predeal si are inaltimea de 1000-1200 m.

Masivul Bucegi , cu peisajul lui impozant si cu inaltimi de 2000-2500
m,este impartit intre judetele Prahova, Dambovita si Brasov. Din acest
masiv , judetului Prahova ii revine partea lui estica, cu
spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni.

Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane , hoteluri, poteci
marcate si instalatii de transport pe cablu ca si prin modernizarea
unor sosele, Bucegii constituie prima regiune turistica din judetul
Prahova.

Muntii Garbova, cuprinsi intre vaile Prahovei , Azugii si Doftanei ,
sunt alcatuiti dintr-o culme principala sinuoasa cu directie generala
nord-sud. De-a lungul acesteia se insira cele mai mari inaltimi :
Neamtu (1923 m), Rusu (1902 m), Cazacu (1753 m ), Baiu Mare (1895 si
1908 m), Gagu Mare (1660 m). Din culmea principala se rasfira spre
vest si est culmi secundare ale caror inaltimi staruie la 1400-1500 m
si la 1100-1200 m, reprezentand resturi ale vechilor platforme de
eroziune- Setu si Predeal.

Muntii Grohotis ocupa spatiul dintre vaile Doftanei si
Teleajenului.Culmea lor principala, aflata in prelungirea culmii
Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaza cele mai mari inaltimi:Babes
(1684 m), Grohotis (1767 m) si Sf. Ilie(1588 m).Din acest varf se
desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, intre vaile Crasnei si
Teleajenului,o insiruire de maguri despartite de sei, consecinta a
alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se
continua pana in varful Radila Mare (1490 m), unde se bifurca
imbratisand Obarsia Varbilaului : Culmea Trifoiu (1372 m), continuata
cu Plaiul Serban Voda, si Culmea Paltinetu cu varfurile Clabucet (1394
m) si Paltinetu (1317 m).

Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova.
Desi mai mic decat Bucegii, el isi afirma personalitatea geografica
prin inaltimile lui de peste 1800 m ( varful Ciucas cu 1954 m din
Culmea Bratocei si varful Gropsoare cu 1883 m din Culmea Zaganului )
si prin relieful sau ruiniform cu o deosebita nota de atractie.

Muntii Tataru se intind la est de Telejenel si se prezinta ca o culme
monotona, dar nelipsita de pitoresc, ci inaltimi de circa 1400 m. Din
ea se desprind culmi secundare, asemenea unor contraforturi.
Inaltimile maxime se gasesc , de la nord la sud , n varfurile Tataru
(1476 m), Manaila (1407 m) si Varful lui Crai (1473 m si 1502 m).

Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei,
Depresiunea Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet
Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si
Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei.

Dealurile subcarpatice

Dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie,
constituie o unitate de relief cu trasaturi aparte : culmi rotunjite,
pante domoale, vai largi, cu lunci si terase bine dezvoltate,
depresiuni mari si masive colinare inalte.

In judetul Prahova,dealurile se desfasoara intre inaltimi de 800-900 m
si 300-400m.La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt
reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza valea Prahovitei
pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu.
In culmea vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul (849 m) si
Varful Teisului (714 m) sunt cele mai inalte, iar in cea estica, cel
mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor
nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar
Mislea-Podeni ( Magurele) este denumita si subcarpatii interni.

Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt
depresiunile Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica
depresiunile: Macesul (816 m) si Magura Trestioarei (654 m).

Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei,
iar la rasarit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si
la sud se desfasoara culoarul depresionar Drajna-Chiojd.

Dealurile Priporului marginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojd si
culmineaza in varfurile Lazuri (770 m) si Priporului (823 m). Spre sud
relieful scade in inaltime la 500-600 m

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles