Lacul - Mihai Eminescu

Trimis la data: 2007-11-04 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 1623
Autor: Daniel Siriu Dimensiune: 29kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Lirica erotică eminesciana îmbină sentimentul dragostei pentru fiinţa iubită cu adoraţie faţă de frumuseţile naturii, căci starea sufleteasca ia naştere, se împlineşte sau se consumă într-un decor mirific, de basm, ori într-un cadru dezolat, mohorât, în funcţie de natura sentimentelor exprimate. Poezia Lacul, publicată la 1 septembrie 1867 în ,,Convorbiri literare, revista societaţii ,,Junimea din Iaşi, alături de Melancolie, Crăiasa din poveşti, Dorinţa, se încadrează în creaţiile erotice idilice în care predomină natura cu cunoscutele ei elemente specifice eminesciene lacul, codrul, izvorul, luna, teiul etc. în care se remarcă prin muzicalitatea versurilor şi intensitatea trăirilor eului liric.

Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural – lacul --, deoarece imaginea acestuia predomina în peisaj, toate celelalte elemente ale decorului – trestiile, barca, luna, vantul – fiind raportate la el. Astfel, cadrul iubirii romantice este, ca întotdeauna, natura, o natura luxuriantă, eternă, martoră a unei iubiri pătimaşe, profunde.
Totodată, prezenţa apei prin farmecul şi misterul ei determină reveria, pentru că poetul visează la o dragoste ideală, la posibilitatea împlinirii ei în decorul fascinant al codrului.

De fapt, aceasta este şi tema poeziei – dorinţa arzătoare a îndrăgostitului de împlinire a iubirii –, însă totul rămâne la stadiul de dorinţă, de posibilitate, pentru că visul nu se realizează.
Prima strofă se deschide cu imaginea feerică a lacului ,,albastru” încărcat cu ,,nuferi galbeni”, unde epitetele cromatice ,,albastru” si ,,galben” realizează imagini vizuale care sugerează armonie, limpezime, claritate, seninătate, lacul fiind asemenea unei oglinzi care urmează să se reflecte atât lumea exterioară, cât şi cea interioară. De la această imagine vizuală statică, din primele doua versuri, se trece la una dinamică, pentru că lacul apare însufleţit prin personificare (,,Tresărind în cercuri albe/ El cutremură o barcă”). Astfel, natura, lacul ca element al ei, preia zbuciumul sufletes al poetului, emoţia lui determinată de aşteptarea fiinţei iubite şi vibrează la unison cu acestea.

Într-adevăr, în strofa a doua este prezent motivul aşteptării, înfăţişat însă ca posibilitate, dovadă fiind prezenţa adverbului ,,parc(ă)” folosit în repetiţie: ,,Şi eu trec de-a lung de maluri/ Parc-ascult şi parc-aştept.” Tot ca posibilitate este sugerat şi gestul tandru al îmbrăţişării, prin folosirea verbelor la modul conjunctiv care sugerează o acţiune doar posibilă: ,,Ea din trestii să răsară/ Şi să-mi cadă lin pe piept”. Poetul nu realizează un portret al fiinţei iubite a cărei prezenţă este marcată prin pronumele personal ea, scris subliniat, pentru că dorinţa poetului nu se îndreaptă către cineva anume, către o anumită fiinţă, ci către o iubire ideală pe care o doreşte împlinită, tot la modul ideal, în decorul de basm al codrului şi al lacului.

Astfel, iubita apare ca o proiecţie imaginară în visul poetului.De fapt, tot aceea ce urmează în strofele a treia şi a patra nu este decât visul de iubire al poetului, generat de starea de aşteptare şi de singurătate. ,,Ea”, cea izvorâtă din amintire şi ruptă din natură (,,din trestii să răsară”), se încadrează unui posibil scenariu pe care poetul şi-l imaginează fascinaţi de frumuseţile naturii şi de farmecul ei, abandonaţi extazului, îndrăgostiţii vor pluti vegheaţi de razele blânde ale lunii, în timp ce foşnetul trestiilor şi susurul apei le vor acompania alunecarea în vis. Senzaţia de ireal, de vis, de posibil este reliefată tot prin intermediul verbelor la modul confunctiv, unele dintre ele eliptice de cojuncţia să ,,să sărim”, ,,să scap”, ,,să plutim”, ,,foşnească”, ,,sune”.

În afară de o imagine vizuală (,,sub lumina blândei lune”) realizată prin intermediul epitetului personificator ,,blândei”, folosit în inversiune, prin care este sugerat momentul descrierii – noaptea cu vraja ei sporită de razele lunii --, celelalte imagini sunt preponderent auditive ,,îngânaţi de glas de ape” --, ,,vântu-n trestii lin foşnească”, ,,unduioasa apă sune”. Ele sunt realizate cu ajutorul unei metafore cu rol personificator (..glas de ape”) şi a două epitete, unul al verbului şi altul al substantivului, folosite în inversiune (,,lin foşnească”, unduioasa apă”) şi prin intermediul cărora poetul sugerează un sunet lin, domol, armonios, în deplină concordanţă cu gingăşia şi delicateţea sentimentului de iubire. Astfel, el evidenţiază şi armonia întregii naturii, asemenea unui joc fascinant de culori şi de sunete, un cadru idilic în care vede posibilă împlinirea iubirii.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles