Latinitate si dacism

Trimis la data: 2007-05-22 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Ca si în cazul poporului român,etnogeneza popoarelor romanice din Occident au o sinteză complexă între elementele substratului autohton,ale stratului roman si de adstratului germanic.În toate aceste cazuri,romanizarea are rolul esential în etnogeneza popoarelor neolatine.Limbile vorbite de popoarele romanice s-au dezvoltat pe baza latinei vorbite care a evoluat pe căi deosebite în diferite regiuni,dând nastere dialectelor din care s-au format în epoca modernă franceză,italiana,portugheza,spanioala,etc.

Limbile vorbite de popoarele romanice s+au dezvoltat pe baza latinei vorbite care a evoluat pe căi deosebite în diferite regiuni,dând naştere dialectelor din care s-au format în epoca modernă franceză,italiana,portugheza,spanioala,etc.

Etongeneza poporului român şi formarealimbiii române reprezintă un proces asemănător cu cel care a dus la formarea tuturor limbilor şi popoarelor romanice din Europa.

Latina vorbită,care a absorbit unele elemente de vocabular din limba autohtonilor traci,reprezintă elementul dominant al gramaticii şi al lexicului limbii române,la care s-au adăugat apoi unele trăsături rezultate din contactul cu populaţiile migratoare pătrunse pe teritoriul fostei Dacii după retragerea armatei romane.

Din interese cu precădere politice ,în secolul al XIX-lea,atunci când dualismul austro-ungar dorea o legitimarea dominaţiei maghiarilor in Transilvania,unii cercetatori străini au pretins că dacii ar fi fost distruşi ca popor în urma războaielor cu romanii ,că Dacia nu ar fi putut să fie romanizată în cei 165 de ani de dominaţie romană şi că împăratul Aurelian ar fi retras locuitoriilor din Dacia la sud de Dunăre.

Pornind de la unele elemente lexicale comune limbii române şi albaneză şi de la asemănarea dialectelor daco-românşi macedo-român,ca şi de la influenţa slavă o presupusă absenţă a menţionării românilor în izvoare istorice anterioare,secolul al XIII-lea,s-a susţinut anterioritatea maghiarilor în Transilvania şi formarea poporului român exclusiv la sud de Dunăre,ca un neam de păstori nomazi colonizaţi târziu de regii maghiari în Transilvania.

Romanizarea

După cucerirea română ,în provincia Dacia s-a impus limba latină,limba oficială a imperiului.Procesul de romanizare presupune mulţi factori convergenţi:urbanizarea şi organizarea politico-administrativă a provinciei,prezenţa armatei.Colonistii"aduşi",după expresia unui autor antic,din toată lumea romană,au ca limbă comună tot latina.Inscripţiile descoperite,atât în Dacia,cât şi în Dobrogea,demostrează romanizarea populaţiei locale.

Cuvinte din fondul tragic,subzistă în noua limbă vorbită,desemnând realităţi din domeniul vieţii pastorale.
Cucerirea Daciei a însemnat atât introducerea dreptului roman ca formă de justiţie cât şi impunerea sistemului educaţional român:şcoliile după model greco-roman reprezintă un element important în cadrul procesului de romanizare.

Tracii

În zona Mării Negre s-a dezvoltat civilizaţia tracilor începând din mileniile III şi II î.Hr. Nucleul ţinutului populat de traci a fost vastul complex geografic situat între ţinuturile Slovaciei de astăzi ,ţărmul nordic al Mării Egee ,nord-vestul Asiei Mici ,Marea Adriatică,Carpaţii Nordici şi Marea Neagră.

Datorită dezvoltării social-economice şi politice diferite de la o regiune la alta,tracii,populaţia indo-europeană nu au avut cultură materială unitară şi nu au constituit niciodată o singură unitate statală.

În secolul VII î.Hr. apar în vizoarele greceşti primele menţiuni despre traci.Aceştia erau sedentori ,ocupându-se cu agricultura,viticultura,mineritul.

Erau cunoscuţi ca războinici ,fiind folosiţi ca mercenari în armatele elenistice sau în unităţile auxiliare romane.
În timpul companiei lui Darius I contra sciţilor la Dunărea de Jos,singurii care au opus rezistenţă armatei perşilor au fost geţii,ramura de nord a tracilor.

La nord de Dunăre s-a dezvoltata cultura geto-dacă,bazată pe metalurgia fierului,răspândirea roţii olarului ,precum şi pe agricultură şi viticultură.

Centrele fortificare de tip "dava" au apărut începând cu secolul al VII î.Hr..

Originea şi dezvoltarea limbii române

Lingvişti români şi străini de prestigiu, istorici, arheologi, au pus în evidenţă, în decursul timpului, date şi documente de limbă care statuează originea limbii române, originea şi caracterul ei.

În urma războaielor dintre daci şi romani, Dacia a fost transformată în provincie romană, şi va rămâne stăpânită timp de 165 de ani (106-271) de romani. Romanizarea populaţiei băştinase s-a desfăşurat relativ rapid şi uşor. Peste 2600 de inscripţii scrise în latineşte şi descoperite pe teritoriul ţării noastre arată limpede acest lucru.

În afară măsurilor cu caracter administrativ, printre factorii ce au contribuit la romanizare pot fi enumeraţi:

a) serviciul militar în care tinerii daci se înrolau
b) căsătoriile între soldaţii veterani romani şi femeile dace, copiii născuţi beneficiind de avantajele cetăţeniei romane
c) creştinismul răspândit în limba latină; drept dovadă stau cuvintele de baza ale credinţei creştine, care se regăsesc în română, prin moştenirea directă a unor termeni din latină: Dumnezeu (din domine deus), creştin (din christianus), biserică (din basilica),
botez (din baptism), rugăciune (din rogationem), preot (din presbiterius), cruce (din crucem), păcat (din pecatum), înger (din duiangelus), etc.

Influenţa pătrunderii de meseriaşi, agricultori, negustori în Dacia, înca de dinainte de cucerirea de către Traian, se face simţită şi astăzi, prin termenii din domeniu, păstraţi din latină: sat (fossatum, localitate întărită printr-un sanţ), a ara (arare), a semăna (seminare), grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), legume (legumen), cânepă (canepa), in (linum), aur (aurum), argint (argentum), sare (salem), cal (caballus), vacă (vaca), vie (vinea), vita (vitea), poamă (poma), etc.

Se poate vorbi de o perioadă de bilingvism, când se folosesc concomitent limbile geto-dacă şi latina, până la impunerea definitivă a acesteia din urmă.

In "Dacia felix" se continua procesul de romanizare şi după plecarea oficială a armatei şi a administraţiei romane în 271., prin intensificarea pătrunderii limbii latine în masele largi rurale.

Limba română provine din latina populară vorbită sau latina vulgară (lat. vulagaris=popular).

Acest aspect al latinei stă şi la baza celorlalte limbi romanice: italiana, spaniola, portugheza, catalana, occitana sau provensala, romansa sau retoromana si franceza. A mai existat una, a zecea, dalmata, dar in secolul al XIX-lea ea a încetat să mai fie folosită.
Procesul de formare al limbii române se încheie în secolul al VII-lea. Invaziile popoarelor migratoare: goţii, gepizii, hunii, avarii, slavii, etc. au influenţat limba, fără a modifica fondul principal de cuvinte şi structura gramaticală de origine latină.

Istoria cuvintelor şi a formelor se numeşte etimologie iar metoda cu ajutorul căreia lucram se numeşte metoda istorico-comparativă.
Folosind această metodă s-au stabilit reguli fonetice, asemănări şi deosebiri între limba română şi latină sau între română şi celelalte limbi romanice. Iată câteva din regulile de evoluţie a limbii:

I) un 'l' simplu, între două vocale, pronunţat aspru, devine 'r'
lat. filum >fir; lat. gula >gura; lat. palus >par.
Totuşi, 'l' dublu, nepronunţat aspru, nu devine 'r'
lat. callis >cale; lat. olla >oală
II) orice 'm', 'n', 's' si 't' din forma de bază dispar din rostire atunci când se găsesc la sfârşitul unui cuvânt, sau al uneia din formele lui gramaticale:
lat. filum >film >fira >fir
III) 'b' între două vocale cade:
caballus >caballu >calu >cal
sebum >sebu >seu
tibi >tie

Morfologia limbii române moşteneşte, în buna măsură, realitatea limbii latine populare. Majoritatea părţilor de vorbire, flexibile şi inflexibile, sunt moştenite din limba latină: substantivul, cu cele trei declinări; articolul; adjectivul cu gradele de comparaţie; pronumele; numeralul; verbul cu cele patru conjugări.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles