Lectii si convorbiri despre estetica, psihologie si credinta religioasa

Trimis la data: 2003-06-13 Materia: Filosofie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 1621
Autor: Dragos Boanca Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Wittgenstein a conceput filosofia sa ca expresie a nevoii de orientare pe care o resimte omul instruit de îndată ce se încumetă să gândească în mod independent. Lucrarea „Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihologie şi credinţă religioasă” este dosar o selecţie din notiţele luate de studenţi la lecţiile lui Wittgenstein.

LECTII SI CONVORBIRI DESPRE ESTETICA, PSIHOLOGIE SI CREDINTA
RELIGIOASA

LUDWIG WITTGENSTEIN

Wittgenstein a conceput filosofia sa ca expresie a nevoii de orientare
pe care o resimte omul instruit de îndata ce se încumeta sa gândeasca
în mod independent. Lucrarea "Lectii si convorbiri despre estetica,
psihologie si credinta religioasa" este doar o selectie din notitele
luate de studenti la lectiile lui Wittgenstein.

Pentru el subiectul, estetica, este foarte întins si înteles gresit
deoarece limbajul ne joaca mereu feste, mai ales atunci când ajungem
într-un domeniu nou. Cuvântul se învata ca substitut pentru o expresie
faciala sau pentru un gest. Wittgenstein îi acuza pe filosofii din
generatia actuala, inclusiv Moore, deoarece acestia când privesc
limbajul, ei considera forma cuvintelor nu modul în care este ea
folosita.

Daca am ajunge în mijlocul unui trib strain, a carui limba nu o
cunostem deloc si am vrea sa stim ce cuvinte corespund cuvintelor
noastre "bun", "frumos", etc., ce anume am cauta"? Probabil ca am
cauta zâmbete, gesturi, hrana, jucarii. Cât de departe ne duc toate
acestea de estetica obisnuita! Nu pornim de la anumite cuvinte, ci de
la anumite situatii sau utilitati.

Ce spune un cunoscator în ale îmbracamintii de calitate atunci când
probeaza un costum la croitor? "Asta este lungimea potrivita.", "E
prea scurt.", "E prea strâmt". Cuvintele de aprobare nu joaca aici
nici un rol, desi omul va arata multumit când haina i se potriveste.
Cum arat ca un costum îmi place? În principal prin acela ca îl port
des, ca îmi place sa fiu vazut, etc.

A descrie în ce consta capacitatea de o aprecia nu este doar greu, ci
de-a dreptul imposibil. Pentru a descrie în ce consta ea ar trebui sa
descriem întreaga ambianta.

Cuvintele pe care le numim expresii ale judecatii estetice joaca un
rol complicat dar bine determinat, în ceea ce numim cultura unei
epoci. A descrie folosirea lor sau a descrie ce se întelege printr-un
gust cultivat înseamna a descrie o cultura. În epoci diferite se joaca
jocuri cu totul diferite. Ceea ce tine de un joc de limbaj este o
întreaga cultura.

Pentru a ne clarifica asupra expresiilor esteticii trebuie sa descrii
forme de viata.

Pentru Wittgenstein lucrurile stau în felul urmator: exista un domeniu
de expresii ale placerii, când gustam o mâncare buna, sau simtim un
miros placut, etc., apoi este domeniul artei care e cu totul diferit,
chiar daca avem aceeasi expresie pe fata când ascultam o piesa
muzicala ca si atunci când gustam o mâncare buna. Lucrul cel mai
important, în legatura cu estetica, este ceea ce s-ar putea numi
reactie de ordin estetic, de exemplu nemultumire, desgust,
indispozitie.

Problemele estetice nu au nimic de-a face cu experimentele
psihologice, caci la ele se raspunde în cu totul alt fel. Oamenii
continua sa creada ca psihologia va ajunge într-o zi sa explice toate
judecatile noastre estetice - psihologia experimentala. Pentru
Wittgenstein ceea ce face Freud i se pare cu totul gresit. El ofera
ceea ce se numeste o interpretare a viselor. Freud evidenteaza anumite
relatii între imaginile din vis si anumite obiecte de natura sexuala.
Freud are temeiuri foarte ingenioase pentru a spune ceea ce spune,
multa imaginatie dar si uriase prejudecati ce sunt în masura sa induca
în eroare pe oameni. Daca psihanaliza ne conduce sa spunem ca
întradevar am gândi cutare si cutare lucru, nu este vorba de
descoperire ci de convingere, pentru Wittgenstein. Gândirea nu este
ceva ce însoteste cuvintele, asa cum sunt ele rostite sau auzite.
Behavioarismul nu neaga existenta trairilor si spun ca descrierea pe
care o dam comportamentului este descriererea pe care o dam trairilor.
Wittgenstein îl critica pe Freud dar evidentia si câteva lucruri demne
de atentie care exista în ceea ce spune Freud, bunaoara despre ideea
de "simbolism al visului" sau în sugestia ca, atunci când visezi,
într-un anumit sens, "spun ceva". El încerca sa desparta ceea ce este
valoros la Freud de acel "mod de a gândi" pe care voia sa îl combata.
Placând de la conceptia lui Freud, ca anxietatea este totdeauna o
repetare de un fel sau altul a anxietatii pe care am resimtit-o la
nastere, ne spune ca Freud nu stabileste acest lucru prin raportare la
probe - deoarece nu o poate face.

Porind de la zicala unui general austriac care a spus cuiva: "Am sa ma
gândesc la tine dupa moartea mea, daca acest lucru va fi posibil",
Wittgenstei da explicatile legate de credint religioasa. Un grup de
oameni ar gasi aceasta afirmatie groteasca si un alt grup nu ar gasi-o
astfel. Presupunem ca cineva ar crede în judecata de apoi, iar
altcineva nu crede, înseamna oare aceasta ca acel cineva crede opusul,
si anume pur si simplu ca asa ceva nu se va întâmpla?

Este vorba de o situatie în care suntem pe alte planuri cu totul
diferite. O credinta nu seamana cu o stare momentana a mintii.

Un om va face totul pentru nu a fi târât în foc. Nu e vorba de
inductie. E doar spaima. Aeasta este parte din substanta credintei si
motivul pentru care în constroversele religioase nu întâlnim acea
forma de controversa în care unul este sigur de acest lucru, iar
celalalt zice: "Ei bine, e posibil".

Crestinismul nu se fundamenteaza pe o baza istorica în sensul ca
credinta comuna cu privire la fapte istorice i-ar putea servi drept
fundament. Aceasta credinta în fapte istorice difera de credinta în
fapte istorice obisnuite, ele nu sunt tratate ca propozitii istorice,
empirice.

Oamenii credinciosi nu pun în aplicare îndoiala pe care ar aplica-o în
mod obisnuit oricarei propozitii istorice. Cuvântul "Dumnezeu" face
parte din cuvintele învatate cel mai devreme. Cuvântul este folosit ca
un cuvânt ce reprezinta o persoana. Dumnezeu vede, rasplateste, etc.
Oamenii sunt religiosi în masura în care se cred nu atât imperfecti,
cât bolnavi. Orice om cât de cât cinstit, dupa parerea lui
Wittgenstein, crede despre sine ca este într-un grad mai înalt
imperfect, dar cel religios se crede nenorocit. În viziunea lui,
religia cretina e doar pentru acela care are nevoie de un ajutor
nemarginit, adica numai pentru acela care simte o mizerie nesfârsita.
Lui i se pare ca o credinta religioasa nu poate fi decât ceva de felul
unei angajari pasionate fata de un sistem de referinta. Desi este
credinta, ea este defapt un mod de a trai sau de a judeca viata.

Credinta religioasa si superstitia sunt cu totul diferite. Una
izvoraste din frica si este un soi de falsa stiinta. Cealalta este
încredere. Gânditorul religios cinstit e aidoma dansatorului pe sârma.

Viata te poate educa sa crezi în Dumnezeu la fel ca si experientele;
dar nu viziuni sau alte experiente ale simturilor care ne arata
"existenta acestei fiinte", ci, de exemplu suferintele de diferite
feluri. Pe Dumnezeu nu în vedem în felul în care o impresie senzoriala
ne arata un obiect, nici nu ne lasa sa îl banuim. Doar experientele,
gândurile - viata ne pot impune aceasta notiune.

Powered by

[1]0x01 graphic

5000+ referate online

References

1. http://www.referat.ro/?doc=1

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles