Liberalismul - principala megatendinta din gandirea economica

Trimis la data: 2012-02-11 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 21 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Valeria Rosca Dimensiune: 43kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Experienta politica si economica recenta a tarilor est-europene, deci si a Romaniei, demonstreaza o data in plus ca etatismul cu economia sa centralizata si planificata este falimentar in timp ce experienta liberala a statelor vest-europene sau americane a adus populatiei un nivel de trai ridicat tocmai pentru ca aceste state au practicat o politica liberala care dezvolta si incurajeaza libera initiativa a cetatenilor lor posibila prin respectarea drepturilor fundamentale. Problema gestionarii resurselor in scopul satisfacerii nevoilor umane este si o problema filosofica, la ea ginditori diferiti au raspuns in mod diferit.

Putem vorbi despre o influenta covirsitoare a tipului de filosofie asupra doctrinelor economice, daca nu cumva suntem legitimati chiar sa le identificam. In tratate de doctrine economice, ii regasim pe anumiti filosofi ca fiind parinti ai unor curente de gindire economica. Astfel, Marx, de exemplu, considera ca dreptatea si echitatea sunt compatibile in sensul in care resursele unei societati trebuie impartite dupa criteriul nevoilor si nu al meritului ori al contributiei.

Realizarea acestui tip de dreptate se realizeaza prin interventia masiva a statului in economie, stat care decide in locul individului. Liberalii, au un alt tip de raspuns, radical diferit de cel al lui Marx. In conceptia filosofiei moderne anglo-saxone, esentiala este respectarea drepturilor naturale ale omului.Acestea sunt asa-zisele drepturi negative de peste un secol, care se implinesc prin acordarea libertatii indivizilor la viata, proprietate, libera initiativa, si care se opun drepturilor pozitive posibile prin interventia statului in viata individului, cum ar fi: dreptul la munca, dreptul la invatatura, dreptul la concediu de odihna, e.t.c.

Opozitia liberalism-etatism este interesanta mai ales prin tipul de mentalitate pe care il coaguleaza in mintea cetateanului. Celebra fraza "Nu exista economie fara munca", in etatism este un non-sens. Cetateanul care a vietuit in comunism, jefuit de proprietate privata si de profitul care ar fi trebuit sa fie recompensa riscului si a muncii proprii, victima a nivelarilor de tot felul si a opresiunilor , a ajuns la desconsiderarea muncii, in limbajul popular circulind o butada foarte graitoare: "ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim". O alta "conserva" de gindire deformata asupra muncii este: "timpul trece, leafa merge". Ori, pentru noi, popor pe care s-a experimentat etatismul si care nu are o traditie liberala indelungata, este foarte importanta cunoasterea liberalismului si cultivarea valorilor lui, incurajarea la tineri a liberei initiative.

Lucrarea isi propune sa circumscrie paradigma liberalismului economic, evidentiindu-i trasaturile dar si evolutia in timp, uneori contradictorie si problematica, dar continua. In interiorul acestui mare curent de gindire economica se disting mai multe fisuri, dintre care prima este scindarea liberalilor in clasici si neoclasici. In ciuda faptului ca ii apropie trasaturile liberalismului, dovada ca ulterior analiza lui Keynes va viza ambele curente ale liberalismului, ii si despart prioritati diferite.

Clasicii liberali (dintre care principalii sunt Smith, Ricardo, Malthus, J.St. Mill, Say) au ca problema principala sporirea cit mai grabnica a bogatiei natiunilor, in timp ce accentul instituit de neoclasicii marginalisti cade pe studiul consumatorului, al producatorului si al schimbului, cu alte cuvinte nu analiza macroeconomica este importanta la neoclasicii marginalisti cit utilitatea, productivitatea si pretul.

Neoclasicii marginalisti (Menger, Jevons, Walras) schimba perspectiva gindirii economice, ei instituie o revolutie cunoscuta in istoria economiei ca revolutia marginalista. Prin revolutia marginalista, liberalismul a devenit neoliberalism. Neoliberalismul desi infaptuit de marginalisti, si criticat ulterior, este reluat in epoca contemporana sub denumirea de neoliberalismul actual, si reprezentat de Hayek, Friedman, Scraffa, Samuelson, Fischer.

Tocmai nevoia pe care au resimtit-o unii ginditori de a relua o paradigma pentru o vreme abandonata, arata valabilitatea acesteia in timp, valabilitate in care ei si-au manifestat increderea prin afirmarea universalitatii ei. Momentele de cotitura sau asa-numitele revolutii din gindirea economica sunt salturi asupra carora am considerat ca ar fi bine sa poposim, cel putin in treacat, tocmai pentru ca ele sunt responsabile pentru evolutia umanitatii prin originalitatea solutiilor. Progresul umanitatii a fost facilitat si de progresul material, tehnologic, deci economic.Revolutia marginalista a adus o schimbare de optica abordind psihologia consumatorului dar si o schimbare in metodologie, matematizind economia.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles