Libertatea

Trimis la data: 2002-06-10 Materia: Filosofie Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 13791
Autor: Corina Marcu Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Este interesant modul în care Solon a gândit această problemă. Democraţia participativă presupune anumite atribuţii pe care cetăţeanul trebuie să le exercite pentru ca această formă de guvernare să nu fie pusă în pericol. Opţiunea politică a fiecărui individ în parte este foarte importantă pentru formarea unei majorităţi care să confere guvernanţilor autoritatea de a lua decizii si în acelaşi timp de a le putea justifica prin încrederea conferită de actul electoral.

Despre libertate

Asa cum putem afla din lucrarea "Statul Atenian" a lui Aristotel, a
fost o vreme în care Solon introdusese în rândul delictelor politice
si neparticiparea "din indiferenta sau tembelism" a cetatenilor la
viata cetatii. Cel gasit vinovat urma "sa fie despuiat de onoruri si
scos din rândul cetatenilor".

Este interesant modul în care Solon a gândit aceasta problema.
Democratia participativa presupune anumite atributii pe care
cetateanul trebuie sa le exercite pentru ca aceasta forma de guvernare
sa nu fie pusa în pericol. Optiunea politica a fiecarui individ în
parte este foarte importanta pentru formarea unei majoritati care sa
confere guvernantilor autoritatea de a lua decizii si în acelasi timp
de a le putea justifica prin încrederea conferita de actul electoral.
Fara aceasta optiune general manifestata nu ar mai putea fi invocata
ca justificare a unor decizii mai mult sau mai putin corecte regula
majoritatii. Iar acest fapt ar diminua cu mult autoritatea puterii în
fata societatii civile. De aceea, cetateanului i se ofera anumite
drepturi si libertati individuale pe care, însa, daca nu le foloseste,
statul îsi aroga dreptul de a i le retrage, ba chiar de a-i nega chiar
si conditia de simplu cetatean. Este o viziune aparte în ceea ce
priveste conceptul de libertate. Exista libertatea de opinie,
libertatea de a vota, libertatea cuvântului, dar nu exista libertatea
de a opta pentru participare sau neparticipare. Aceasta îngradire
poate duce în final la obstructionarea si anularea tuturor celorlalte
libertati. Practic cetateanului atenian i se impunea sa-si exercite
drepturile democratice, în caz contrar autoritatea statala având
posibilitatea de a anula aceste drepturi.

Se pune întrebarea daca în acest caz se mai poate vorbi sau nu despre
libertate. Pentru ca, asa cum spunea Friedman, "nimeni nu va poate
sili sa fiti liberi. Aceasta este treaba voastra". Orice constrângere
în acest sens înseamna de fapt o anulare a libertatii.

Am dat acest exemplu inspirat din originala democratie a statului
atenian tocmai pentru a reliefa limitele libertatii. Nu vorbim despre
libertate în sensul abstract, filozofic deoarece libertate deplina nu
exista, nu este altceva decât o utopie. Totusi, nu este lipsit de
interes un demers lamuritor în privinta limitelor pâna la care se
poate exprima liber un individ din punct de vedere social, politic,
economic.

Din legea lui Solon se poate desprinde o concluzie importanta.
Libertatea este o notiune relativa, care poate fi înteleasa ca atare
într-un anumit cadru istorico - geografic si într-o anumita
împrejurare, în timp ce într-o alta situatie ar putea apare drept
forma de manifestare a unei constrângeri.

Pentru a fi mai expliciti în argumentare, putem sa ne gândim la
restrictiile formale care îi sunt impuse unui nevorbitor de limba
engleza ce emigreaza în SUA. Desi are dreptul la opinie, are
libertatea cuvântului, garantate prin lege, practic acestea nu îi sunt
de nici un folos, neputând uza de ele. Neîntelegerea codului de
comunicare îi limiteaza foarte mult sfera de actiune. Practic, pentru
a se putea exprima, va fi nevoit, constrâns sa învete limba engleza,
altfel fiind nevoit sa se limiteze doar la contactele cu cei care îi
înteleg propria limba.

Acelasi lucru se întâmpla cu orice individ care traieste într-o
societate data: este nevoit sa accepte si sa-si însuseasca anumite
norme fara de care convietuirea în interiorul societatii respective nu
ar fi posibila, libertatile sale nu ar putea fi exprimate dar nici
respectate.

Conceptele de "libertate negativa" si "libertate pozitiva"

Pentru un plus de claritate a celor spuse si a celor ce vor urma, se
impune o definire clara a conceptului de libertate, pentru ca, în mod
evident, în exemplul de mai sus intra în conflict doua tipuri de
libertate pe care Isaiah Berlin le numeste ca fiind "libertate
pozitiva" si "libertate negativa". Desigur, termenii sunt de natura sa
contrarieze, dar în fond nu este nimic nou fata de conceptul lui Mill
despre "libertatea individuala" si "domeniul jurisdictional al
societatii" (Economicul, familia, societatea) expus în eseul cu
acelasi nume sau conceptul lui Friedman expus în "Capitalism si
libertate".

Libertatea negativa - este acea forma de exprimare a libertatii în
care orice interferenta cu libertatile semenilor este de natura sa
restrânga libertatea unui individ. Mill spunea ca "singura libertate
ce merita acest nume este aceea de a urmari propriul nostru bine dupa
cum credem de cuviinta". Tocmai aici sta problema. Este adevarat ca
doar urmarindu-ti propriul interes poti sa atingi maximum de
eficienta, însa cum ar arata o societate în care nu ar exista un minim
de reguli prestabilite în interiorul carora individul sa se poata
misca? Acesta ar intra foarte repede în conflict cu o serie de alti
indivizi al caror scop poate sa interfereze, fie si întâmplator cu cel
al individului în cauza. Ce se întâmpla atunci? Trebuie sau nu trebuie
sa se tina cont de acest lucru? Cine rezolva conflictul daca nu exista
nici un fel de regula? De aici si pâna la instituirea unui arbitru nu
mai este decât un pas.

Sau ne putem baza pe moralitatea individului, mizând pe faptul ca
poate acesta îsi va da seama de nevoile celuilalt si va accepta sa le
dea prioritate? Însa modelul pe care este construit Homo Oeconomicus
la clasici nu este în masura sa ne faca sa tragem astfel de concluzii.
Este adevarat ca Smith spunea în cap. I al "Teoriei sentimentelor
morale" ca la om "exista evident unele principii în natura sa care îl
fac sa se intereseze de soarta celorlalti", dar tot el spunea ca
acesta nu urmareste decât maximizarea profitului cu minimum de efort,
si ca în acest demers este foarte rational si perfect egoist.

Nu se poate miza pe atitudinea de moment a individului, el trebuie sa
respecte anumite reguli formale "care au doar un caracter
instrumental, în sensul ca se asteapta ca ele sa fie de folos unor
indivizi înca necunoscuti, pentru scopurile în care acesti oameni vor
socoti de cuviinta sa le întrebuinteze si în împrejurari ce nu pot fi
prevazute în detalii". Asadar aceste reguli trebuie sa fie
prestabilite si, în mod fundamental, cunoscute de catre toata lumea.
Sunt un fel de reguli ale jocului care trebuie respectate de catre
toti participantii pentru a fi asigurata buna desfasurare a acestuia.
Ele nu sunt de natura restrictiva din moment ce sunt acceptate si
însusite de catre toata lumea. În aceste limite stabilite, orice
actiune este posibila a fi desfasurata în propriul interes.

Se pune întrebarea: ce se întâmpla atunci când regulile jocului sunt
încalcate? Trebuie sa existe o autoritate care sa sanctioneze acest
lucru, un fel de arbitru impartial care are la îndemâna instrumentele
necesare pentru a restabili buna desfasurare a jocului. Aici se mai
impune o conditie: acest arbitru sa fie în mod unanim acceptat. De-a
lungul timpului, rolul arbitrului si l-a asumat statul.

Problema care naste în general controverse este cât de extins trebuie
sa fie acest stat pentru a asigura respectarea legilor deja acceptate?
Istoria doctrinelor economice ne poate exemplifica un lung sir de
forme de guvernare, de diverse dimensiuni, care de-a lungul timpului
au asigurat mai mult sau mai putin eficient acest lucru. De la statul
minimal, "paznicul de noapte" în viziunea clasicilor, pâna la statul
omniprezent, totalitar, fiecare dintre noi poate sa aleaga exemplul
care-i este pe plac. Un lucru este sigur: statul, oricât de minimal ar
fi, trebuie sa existe. Convietuirea în anarhie nu este posibila. Însa
important este ca el sa actioneze în anumite limite, sa fie un stat de
drept. În conceptia lui Hayek, acesta ar trebui sa le dea indivizilor
diferiti aceleasi posibilitati obiective, regulile sa fie aplicate
întotdeauna fara exceptii, individul trebuind "sa prevada actiunea
statului si sa faca uz de aceasta cunoastere ca de un dat în
alcatuirea propriilor planuri".

Unii dintre noi ar fi tentati sa creada ca suprematia statului de
drept ar fi posibila în orice tip de societate. Nimic mai fals. Numai
o societate liberala este compatibila cu un stat de drept.
Restrângerea legislatiei doar la nivelul legilor formale nu face
posibila functionarea statului de drept într-o societate centralizata,
caci aceasta este nevoita permanent sa adapteze cadrul legislativ la
multiplele situatii noi aparute în economie.

Mill a delimitat foarte bine sfera de întelegere a notiunii de
libertate, în întelesul ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles