Limba sarda

Trimis la data: 2009-03-25 Materia: Diverse Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Blonda_nc Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Limba sarda face parte din domeniul italo-romanic. Este vorbita de aproximativ 1.200.000 de vorbitori numai in insula Sardinia.Sarda este considerata ce mai arhaica limba romanica,cea mai apropiata de latina; constituie o lume lingvistica aparte,intre Romania orientala si cea occidentala.
Raporteaza o eroare

Se pare ca relieful muntos si pozitia geografica si pozitia izolata au contribuit la mentinerea caracterului arhaic al limbii. Insula a fost locuita din cele mai vechi timpuri pana in neolitic de populatii neindoeuropene,probabil de origine libica,asemanatoare cu cele din Africa de Nord.Din mileniul al doilea i.e.n. dateaza celebrele nuraghe(constructii megalitice).Se pare ca apoi a venit o migratie de iberici,posibili fenicieni care locuiau in Peninsula Iberica.

Pliniu ii mentioneza pe corsicani si pe baleari printre populatiile din Sardinia preromana. Este posibil sa fii existat si colonii etrusce si grecesti pe litoral.In confruntarile dintre cartaginezi si etrusci, Sardinia revine cartaginezilor,care o stapanesc din secolul al III lea i.e.n.Cartaginezii au adus sclavi libieni pentru agricultura,iar populatia bastinasa s-a refugiat in munti.

Cartaginezii stapanesc insula catre 537 si 238 i.e.n.,cand,in urma primului razboi punic,Sardinia devine provincie romana si ramane provincie romanã pana in 455 e.n.,cand este cucerita de vandali.
Ocupatia vandala dureaza un secol,in 552 fiind inlocuita doar pentru un an de cea ostrogota.

Insula este controlata apoi de bizantini.Vandalii si apoi bizantinii leaga administrativ si ecleziastric Sardinia de provincia latinã din Africa.Se pare ca latina din Sardinia va dobandi multe tresaturi asemanatoare cu latina din Africa de Nord,mai ales cand imigreaza nord Africani romanizati(printre ei si toti episcopii diocezelor African).
In secolul al VIII lea si al XI lea sufera numeroase incursiuni arabe.
Dupa infrangerea arabilor de catre pisani si genovezi,Pisa si Genova influenteaza tot mai puternic si Sardinia din punct de vedere administrativ,comercial si politic,mai ales partea de nord a insulei.
Nordul,depopulat de molime si de invazii barbare,va fi repopulat incepand cu secolul al XVI lea (si pana in secolul al XVIII lea)cu populatie venita din Corsica.

In regiunea Sassari se aseaza tot din secolul al XVI lea,pisani si genovezi,aducand cu ei un dialect cu reminiscente toscane si ligure.
In sudul insulei este influentat de ocupatie pisana din Evul Mediu dar primeste si multe influente siciliene. In 1327 Sardinia devine parte integranta a monarhiei spaniole si va ramane asa timp de patru secole,pana in 1714,cand este cedata casei din Austria.In 1718 revine regelui Siciliei,Vittorio Amedeo al II lea.De atunci a facut parte din provinciile casei de Savoia si din viitoarea Italie.

Din secolul al XI lea si pana in secolul al XVI lea ,sarda a fost folosita in administratie,in redactarea textelor administrative si juridie.Carta de logu,corpusul de legi sarde promulgat de Eleonora de Arborea in 1359 reprezinta „cantecul de lebada”al limbii sarde.Traditia redactarii condaghi-lor in sarda si a altor documente continua pana la sfarsitul secolului al XV lea,cand catalana devine limba oficiala.Apoi a fost impusa ca limba administrativa si de cultura catalana,iar mai tarziu spaniola (pana in 1734).Spaniola s-a mai folosit in documente pana in 1824.

Dupa ce Sardinia intra in stapanirea casei de Savoia,italiana devine limba oficiala a insulei si incepe procesul de „italienizare”.
Sarda a ramas in exclusivitate limba poporului,iar acesta a pastrat,in anumite limite,vechea koiné.Pastoritul,a fost principala ocupatie a populatiei insulei a permis mentinerea unei relative unitatii a limbii.

Structura dialectala a limbi sarde
1.)In nord se vorbesc dialectele galluric (in regiunea Gallura)si sassaric (in orasul Sassaric).Este grupul cel mai italienizat.Dialectul galluric are mari asemanari cu dialectele corsicane,iar cel sassaric are multe asemanari in primul rand cu dialectul genovez al limbii italiene.

2.)a.Dialectul logudurez considerat si sarda-tip,se vorbeste in centrul insulei si are multe graiuri.Prezinta numeroase tresaturi extrem de conservatoare,este cel mai apropiat de latina dintre toate idiomurile romanice. In cadrul ariei logudureze exista unele graiuri bine distincte,cum ar fii cel nuorez(din localitate Nuoro,sarda Nugoro)si cel din localitatea Bitti.

b.Dialectul campidanez,vorbit in sudul insulei.Este cel mai unitar.Si el a suferit o influenta de tip toscan,fiind sub influenta Pisei;in acelasi timp a suferit insa si influente siciliene.
Trasaturi tipologice

Fonetica
Vocalismul
1.Absenta diftongarii romanice spontane sau conditionate(=port.,cat.,occ..,≠sp.,fr.,it.,rom.)
PĔDE>pede
FĔRRU>ferru
BŎNU>bonu
PŎRTA>porta

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.