Limba si Literatura romana - portofoliu

Trimis la data: 2005-12-18 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 31 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Dobre Dimensiune: 47kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Din Antichitate pînă în prezent se încearcă definirea specificului literar, stabilirea unor criterii precise de disociere a literaturii de „nonliteratură” sau „pseudoliteratură”.

Estetica clasicistă a propus conceptul de belles letres („scrieri frumoase”), care deosebeşte literatura de celelalte manifestări verbale scrise prin calitatea limbajului folosit, adică prin scrisul „frumos”, „ornat”, „calofil” cu artificii retorice improprii exprimării obişnuite. Literatura, aşadar, a fost şi mai este considerată artă a cuvîntului, un limbaj deviat de la norma vorbirii comune. Roman Jackobson introduce noţiunea de literaritate (literaturnost).

Într-o definiţie din 1921 el spune: „Obiectul ştiinţei literare nu este literatura, ci literaritatea, adică ceea ce face dintr-o operă dată o operă literară”. Jackobson e de părerea că literatura nu trebuie căutată în subiectul/tema/motivele unui text, ci în stilul/ structura acestuia. Cu alte cuvinte, textul artistic se diferenţiază de celelalte tipuri de texte nu atît prin ce descrie, dar cum descrie. În opinia lui Jackobson, comunicarea verbală se transformă în una literară atunci cînd ea conţine un limbaj figurat (conotativ).

Limbajul figurat îi arată destintarului că el se află în faţa unui fenomen lingvistic care se evidenţiază pentru propria sa valoare. Mesajul se autooglindeşte, atrăgîndu-i atenţia receptorului că se află în faţa unei comunicări neobişnuite. Literatura apare, astfel, ca o abatere de la norma vorbirii obişnuite, abatere ce declanşează efecte emoţionale, estetice.

Teoria lui Jackobson nu poate fi însă acceptată astăzi. În primul rînd, literatura nu mai poate fi confundată cu limbajul figurat/conotaţia. Poezia actuală utilizează deseori un limbaj tranzitiv, lipsit de figuri, apropiat de cel al prozei. Arta cuvîntului înseamnă pentru unii capacitatea de a oferi cît mai multe idei în cît mai puţine cuvinte, ceea ce nu presupune neapărat existenţa limbajului figurat.

În al doilea rînd, definiţia literaturii ca limbaj figurat nu se potiveşte nici prozei. Or, pe noi ne interesează un criteriu comun tuturor textelor literare. În al treilea rînd, metaforele, metonimiile şi alte figuri de stil pot fi întînite şi în limbajul uzual. Şi, în sfîrşit, literatura nu poate fi definită odată pentru totdeauna şi fără a se ţine seama de preferinţele publicului.

Principiile, convenţiile care acordă sau nu calitatea de literaritate un text se modifică o dată cu trecerea timpului: „Ceea ce e fapt literar pentru o epocă, va fi un fenomen lingvistic de viaţă socială pentru alta. În Evul Mediu conceptul de literatură se confunda cu cel de literatură sacră. Criteriul de apreciere era moral şi nu estetic. Astăzi, pentru noi şi textele profane sînt literatură” (Iuri Tînianov). Pe de altă parte, fiecare dintre noi judecă textele în funcţie de niţte norme cunoscute din şcoală, din experienţa lecturii, din sursele critice, astfel încît unii cercetători ajung să susţină că literatura este ceea ce fiecare cititor crede că este literatură.

Mai mulţi teoriticieni consideră că literatura constă în insolitare (ostranenie), procedeu introdus şi comentat de Victor Şklovski în felul următor:

„Dacă examinăm legile generale ale percepţiei, observăm că acţiunile, odată devenite obişnuite, se transformă în automatisme. Astfel, toate deprinderile noastre se refugiază în sfera inconştientului şi automatismului; cei care-şi pot aminti senzaţia pe care au avut-o cînd au ţinut pentru prima oară condeiul în mîină sau cînd au vorbit pentru prima oară într-o limbă străină şi care pot compara această senzaţie cu cea pe care o încearcă în momentul în care fac acelaşi lucru pentru a mia oară, vor fi de acord cu noi...

Aşa trece viaţa, prefăcîndu-se în nimic. Automatizarea înghite lucrurile, hainele, nevasta şi teama de război. Pentru a reda senzaţia vieţii, pentru a simţi lucrurile, pentru a face ca piatra să fie piatră, există ceea ce se numeşte artă. Scopul artei este de a produce o senzaţie a lucrului, senzaţia care trebuie să fie o vedere, şi nu doar o recunoaştere.

Procedeul artistic este un procedeu al insolitării lucrurilor, un procedeu care face ca forma să devină mai complicată, care sporeşte dificultarea şi durata percepţiei, fiindcă procesul peceperii în artă are un scop în sine şi trebuie prelungit... Obiectele percepute de mai multe ori încep a fi percepute prin recunoaştere: ştim că obiectul se găseşte înaintea noastră, dar nu-l mai vedem. De aceea nu mai putem spune nimic despre el.

În artă, eliberarea obiectului de automatismul perceptiv se stabileşte prin diferite mijloace... Procedeul insolitării la Tolstoi constă în aceea că el nu denumeşte obiectul cu numele său, ci îl descrie, ca şi cum l-ar vedea pentru prima oară, redă fiecare întîmplare, ca şi cum s-ar petrece pentru prima dată; iar în descrierea obiectului nu foloseşte numirile date în general părţilor acestuia, ci apelează la denumirile părţilor corespunzătoare ale altor obiecte.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles