Logica

Trimis la data: 2004-10-27 Materia: Filosofie Nivel: Liceu Pagini: 21 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Corina marinescu Dimensiune: 31kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Logica este ştiinţa al cărui obiect este stabilirea condiţiilor corectitudini gândirii, a formelor şi legilor generale ale raţionării juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legică a relaţiilor obiective. În stabilirea acestor condiţii, logica face abstracţie de conţinutul concret al diverselor noastre idei, fiind în acest sens o ştiinţă formală, analoagă cu gramatica sau cu geometria. Aşa, de pildă, ea se ocupă cu noţiunea sau cu judecata în genere şi cu o anumită noţiune sau judecată determinată concret.

LOGICA

L

ogica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor
corectitudini gândirii, a formelor si legilor generale ale rationarii
juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legica a
relatiilor obiective. În stabilirea acestor conditii, logica face
abstractie de continutul concret al diverselor noastre idei, fiind în
acest sens o stiinta formala, analoaga cu gramatica sau cu geometria.
Asa, de pilda, ea se ocupa cu notiunea sau cu judecata în genere si cu
o anumita notiune sau judecata determinata concret. Logica se împarte
în trei ramuri mari: a) logica clasica (formal filozofica), b) logica
matematica (simbolica, numita si logistica) si c) logica dialectica.
Logica clasica si logica matematica expun formele si legile gândiri
concrete în momentul relativei lor stabilitati, în timp ce logica
dialectica le expune în procesul miscarii si dezvoltarii, al
dialecticii lor. De aceea logica clasica si logica matematica sunt
subordonate, prin natura lor, logici dialectice, pe baza faptului ca
stabilitatea, în genere, este relativa fata de caracterul absolut al
miscarii si, ca atare, prin natura ei, subordonata acesteia.

Logica clasica (logica de traditie aristotelica) studiaza notiunea,
judecata, ca raport între notiuni, si rationamentul, ca raport între
judecati. Ceea ce caracterizeaza logica clasica este relevarea
raportului de determinare de la general la particular, de la gen la
specie, generalul si esentialul fiind considerate fundamentele pentru
o cunoastere stiintifica veritabila. Aceste cerinte sunt întruchipate
de silogism, pe baza functiei îndeplinite în cadrul sau de termenul
mediu. Întemeiatorul logici clasice a fost Aristotel, descoperitorul
silogismului si al doctrinei despre silogism, silogistica. Preocupari
de sistematizare a logici au existat, de asemenea, în China si în
India antica. Contributii uluitoare la dezvoltarea logicii clasice au
adus stoicii, precum si logicienii evului mediu. În strânsa legatura
cu dezvoltarea moderna a stiintei s-a dezvoltat teoria inductiei si
s-au formulat regulile rationamentului inductiv. Prin fundamentarea
consecvent materialista a conceptului de adevar, pe baza stabilirii
raportului just dintre logic, gnoseologic si ontologic, logica clasica
continua sa se dezvolte si în prezent, împotriva tendintelor
neopozitiviste de a-i nega valabilitatea.

Logica matematica (sau simbolica) s-a nascut în sec. al XIX-lea, în
functie de dezvoltarea puternica a matematici si de ivirea necesitatii
cercetarii logice a fundamentului acesteia ca stiinta formala. Atât
prin originea cât si prin problematica sa, logica matematica este o
stiinta care a aparut la hotarul dintre logica si matematica. Logica
matematica se caracterizeaza prin cercetarea functorilor
(operatorilor) logici, a proprietatilor lor formale si prin
elaborarea, pe aceasta baza, a unor calcule logice. Procedeul
logic-matematic, pastrându-si specificul sau, este pe deplin analog
procedeului matematic propriu-zis. În virtutea acestui procedeu,
cercetarile de ordin logic au o formalitate riguroasa, datorita careia
operatia de deductie îsi desavârseste stringenta. Astfel se elaboreaza
o serie de calcule care îmbratiseaza aspecte noi, necercetate înca în
domeniul logicii. Calculele cele mai însemnate si care reprezinta
totodata capitole de baza ale logici matematice sunt: a) logica
propozitiilor, b) logica predicatelor, c)logica relatiilor. In cadrul
logici matematice au aparut sau au luat o noua dezvoltare logica
modala, logica polivalenta, precum si logica inductiva, strâns legata
de teoria probabilitatilor. Analiza fundamentelor logici a determinat
aparitia cercetarilor de logica combinatorie. Tot atât de importante
ca si problemele stricte de calcul (probleme sintactice) sunt si
problemele interpretarii acestor calcule (probleme de semantica); în
aceasta privinta trebuie mentionata mai ales problema analizei
sistemelor formale însesi în cercetarile de metalogica. O data cu
problemele de metalogica trec pe prim plan analize cu implicatii
gnoseologice în legatura cu adevarul si cu consecventa în limbajul
formalizat. Cercetarile de logica matematica au infirmat
întrebuintarea formalist-metafizica a sistemelor formale si cea
conventionalist-relativista a conceptului de adevar, proprie
neopozitivismului. Ideea calculului logic a fost formulata pentru
prima oara de Leibniz. Ca disciplina de sine statatoare, logica
matematica s-a constituit în sec. al XIX-lea, o data cu aparitia
oprelor lui A. de Morgan si ale lui G. Boole, care au inaugurat
asa-numita algebra a logici, dezvoltata ulterior de E. Schroder, P. S.
Poretki s. a. Logica matematica gaseste aplicare în electrotehnica
(studiul schemelor cu relee, al schemelor electronice etc. ) în
cibernetica (teoria automatelor, tehnica programarii), în
neurofiziologie (modelarea sistemelor neurotice), lingvistica
(lingvistica matematica) etc.

Logica dialectica este teoria de ordin logic a materialismului
dialectic, adica analiza dialecticii formelor logice si a legilor care
conditioneaza aceasta dialectica; pe baza lor gândirea reflecta în mod
adecvat miscarea si dezvoltarea realitatii obiective. Acest lucru este
demonstrat riguros de dezvoltarea dialectica a notiuni, care trece în
judecata, si a judecatii care trece în silogism. Formele logice sunt,
datorita valorii lor gnoseologice diferentiate, forme pline de
continut, iar legile logice pe baza carora acestea se înlantuiesc,
constuitue principiul de baza al logicii dialectice. In aceasta lumina
trebie înteleasa si relevarea unor trasaturi generale ale logici
dialectice, cum sunt, de ex. Identitatea concreta, care cuprinde în
sine deosebirea; predictia complexa contradictorie, care reprezinta un
mod de expromare pe plan logic a contradictiei interne; înmladirea
tertului exclus, care reprezinta supletea conceptului de adevar în
aprofundarea cunoasterii. În acest fel logica dialectica elimina
posibilitatea strecurari unei sciziuni în analiza si sinteza, în
general si particular, între inductie si deductie, între abstract si
concret, sciziune prin care idealismul, în special pozitiv logic,
încearca sa se infiltreze înlauntrul logici pentru ai denatura si
vicia caracterul stiintific. Interpretarea de catre logica dialectica
a formei de manifestare a continutului demonstreaza legatura si
unitatea fundamentala dintre logica si teoria cunoasterii. Studierea,
pe baza practicii social-istorice, a procesului de constituire si
dezvoltare a formelor logice demonstreaza ca axiomele însesi sunt
rezultatul precticii de miliarde de ori repetate. Dialectica formelor
logice îsi gaseste explicare stiintifica în istoria cunoasterii.
Logicul este un rezumat al istoricului, iar unitatea lor este baza
explicarii materialist-dialectice a însasi esentei formatiilor logice:
cunoasterea, în dezvoltarea ei, realizeaza coinciderea dialectica a
logicului cu ontologicul scotând în evidenta caracterul concret al
adevarului si corelatia dialectica dintre adevarul relativsi cel
abolut. Logicul si gnoseologicul coincid astfel cu ontologicul.
Unitatea dintre logica, teoria cunoasterii si dialectica este
concluzia logici dialectice si, ca atare, a logici în genere ca
stiinta a corectitudini gândirii si totadata a adevarului ei, formele
logice redând, prin dialectica lor, continutul realitatii obiective în
dezvoltarea lui. În acest sens, logica dialectica este, în întelesul
deplin al cuvântului, filozofia logicii, interpretarea logici ca
"organon ", instrument de cuprindere completa, în concepte, a
realitatii obiective. Logica dialectica a aparut în expresia ei
stiintifica ca parte componenta a filozofiei marxiste, prin
interpretarea materialista a dialecticii de catre clasicii
marxism-leninismului. Obiectul si legile constituie o preocupare
permanenta în lucrarile logicienilor marxisti.

Logica combinatorie, cea mai noua parte a logici matematice, alcatuita
dintr-un calcul în care exista numai constante, asa-numitii
combinatori; acestia apar si în rol de functori, si în rol de
argument. Logica combinatorie îsi îndreapta, în ultima vreme,
cercetarile în deosebi în directia analizei fundamentelor logici.

Logica constructivista, curent în logica matematica, caracterizat prin
construirea inductiva a expresilor logice. Ideea de baza a logici
constructivista consta în interdictia de a transfera asupra multimilor
infinite priincipiile valabile pentru multimile finite (legea dublei
negatii, principiul tertului exclus s. a. ). Logica constructivista se
deosebeste de logica clasica si prin ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles