Logica juridica

Trimis la data: 2010-01-08 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 3676
Autor: Maria Hoisan Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Logica juridica
Logica aşa cum era înţeleasă într-un sens strict al cuvântului se considera că lucrează numai cu propoziţii adevărate sau false şi uneori cu cele a căror valoare de adevăr este nesigură (probabil adevărate sau probabil false). Logica secolului XX se va orienta însă şi asupra unor raţionamente cu propoziţii cărora nu le putem stabili valoarea de adevăr. Acestea sunt normele şi întrebările, despre care nu avem cum să stabilim dacă sunt adevărate sau false (logica deontică şi logica întrebărilor – erotetica -).

Referat despre Logica juridica
Dacă ar trebui să definim cât mai general această disciplină, logica ar fi studiul legilor formale ale raţionării, legi apte să ne ducă de la propoziţii adevărate numai la propoziţii adevărate, iar într-un sens mai larg de la propoziţii adevărate la propoziţii probabil adevărate. De aceea, logicianul român Gheorghe Enescu considera că : “A gândi logic” înseamnă pur şi simplu a gândi conform cu regulile definiţiei, clasificării şi raţionamentului, a argumenta, a demonstra pe baza acestor reguli. (Tratat de logică).

Ca în orice domeniu şi domeniul logicii juridice cunoaşte abordări atât pro cât şi contra. Astfel, în secolul al XIX-lea putem întâlni opinia lui Trendelenburg, care spunea că : „logica nu devine atât de practică şi de o importanţă atât de crucială ca în drept”.(Ilmar Tammelo, Domeniul şi semnificaţia logicii juridice, în Logica şi dreptul. Culegere de traduceri). În aceeaşi notă favorabilă logicii întâlnim şi citatele din opera lui Julius Stone („analiza logică este un ingredient indispensabil atât al educaţiei juridice, cât şi al practicii juridice”) cât şi din lucrările lui sir George W. Paton ( ideea că „s-ar putea ajunge la cea mai bună lege fără o utilizare adecvată a logicii este pur şi simplu un nonsens”).

Logica studiază argumentele (definite ca o mulţime de propoziţii, dintre care unele sunt propoziţii de bază şi se numesc premise, pe ele sprijinindu-se o altă propoziţie denumită concluzie), cu scopul de a diferenţia între:

ARGUMENTE:
1. DEDUCTIVE:
VALIDE:
CONCLUDENTE
NECONCLUDENTE
NEVALIDE

2. INDUCTIVE:
PUTERNICE:
CONFIRMATOARE
NECONFIRMATOARE
SLABE

Am putea explica şi mai simplu, spunând că, toate cunoştinţele noastre se constituie sub forma unor propoziţii, (care pot fi afirmative sau negative), despre ceva ce poate avea calitatea de a fi adevărat sau fals sau probabil. Deci, ceea ce afirmăm sau negăm despre ceva constituie conţinutul judecăţii respective, iar adevărul, falsul, probabilul constituie valoarea lor de adevăr. (Efim Mohorea, Introducere în logică). Logica clasică operează cu propoziţii a căror valoare de adevăr este doar adevărat şi fals, de aceea se mai numeşte şi bivalentă. Logica contemporană operând cu mai mult de două valori de adevăr este polivalentă (de exemplu, logica trivalentă care operează cu adevărul, falsul şi indeterminatul).

Definind pe scurt argumentele, vom spune că:
În cazul argumentelor deductive, concluzia decurge cu necesitate din premise, sau altfel spus ea nu aduce nimic nou ca informaţie, decât au spus deja premisele. Argumentele inductive se diferenţiază de primele prin aceea că, despre concluzia lor se spune că decurge doar în mod probabil din premise, ea fiind mult mai generală. Un argument deductiv valid este acela în care dacă s-a stabilit că premisele sunt adevărate, atunci şi concluzia este cu necesitate adevărată, pe când într-un argument deductiv nevalid premisele s-ar putea să fie adevărate iar concluzia falsă.

Argumentul concludent este un argument valid, care are în plus premisele adevărate, iar dacă nu ar îndeplini una dintre aceste două condiţii (fie ar fi nevalid, fie nu ar avea premisele adevărate) atunci s-ar numi neconcludent. In ceea ce priveşte argumentul inductiv puternic, acesta este cel a cărui concluzie decurge cu necesitate mare din premise (dacă premisele ar fi adevărate, atunci concluzia ar fi cu probabilitate mare adevărată), iar la cel inductiv slab concluzia decurge cu probabilitate mică din premise (dacă premisele ar fi adevărate, atunci s-ar putea ca propoziţia finală, concluzia, să fie falsă).

Argumentul confirmator este un argument puternic cu premise adevărate, urmând ca şi în cazul celor neconcludente, dacă cel puţin una dintre aceste două condiţii nu este îndeplinită (fie nu este puternic, fie nu are premise adevărate) să se numească neconfirmator. Argumentarea logică se realizează deci, printr-un proces de gândire prin care, din anumite propoziţii de bază, pe care le considerăm PREMISE (care au ca şi cuvinte introductive uneori “deoarece”, “întrucât”, “pentru că”), se obţine o nouă propoziţie pe care o vom numi CONCLUZIE introdusă de regulă de cuvintele “deci”, “rezultă că”, “astfel”.

Pentru a putea diferenţia între argumentele valide şi cele nevalide, logica trebuie sa identifice pe de o parte:
a) forma logică ( structura logică ) a argumentului; şi pe de altă parte:
b) condiţiile logice de raţionalitate .

Forma logică (sau schema argumentului) este dată de formele logice ale propoziţiilor componente, care trebuie să fie minim două (adică minim o premisă şi neapărat o concluzie). Exemplu:
Toti oamenii sunt muritori. (premisă)
Socrate este om. (premisă)
Socrate este muritor. (concluzie)
Forma logică a acestui argument este următoarea:
Toti A sunt B.
C este A.
C este B.

Forma logica este alcatuita din doua componente: toţi…sunt; toate…sunt; nici un…nu este sunt termeni denumiţi constante logice, iar A, B, C sunt denumite variabile logice.

Condiţiile fundamentale de raţionalitate (sau principiile logice):
1) principiul identităţii: în acelaşi timp şi sub acelaşi raport, orice idee sau formă logică (noţiune, propoziţie logică, ipoteză) este identică cu sine; De ce este important acest principiu? Pentru că el ne arată cum să folosim omonimele şi sinonimele, în aşa fel încât la sfârşitul unei judecăţi să evităm sofismele. Un acelaşi cuvânt poate exprima sensuri diferite deşi este scris la fel (lac – apă stătătoare, lac – preparat chimic), cum este cazul în omonimie. De asemenea, aceeaşi noţiune este exprimată prin cuvinte diferite, cum este cazul sinonimiei. Folosind într-o argumentare acelaşi cuvânt mai întâi cu un înţeles, iar mai târziu cu un alt înţeles se va încălca principiul identităţii şi vom ajunge la concluzii false din premise adevărate. (Petre Botezatu, Introducere în logică).

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles