Longobarzii si cucerirea Italiei

Trimis la data: 2010-06-17 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 48
Autor: Eduard Ficus Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Unirea Peninsulei Italice cu Imperiul Roman de Rasarit nu avea insa sa dureze. Un alt popor germanic, cel al longobarzilor, va marca istoria acestei parti a Europei la numai un deceniu de la infrangerea ostrogotilor in cea mai ampla si cea din urma incercare a Constantinopolului de a restaura vechiul imperiu.Inca in timpul razboiului cu Totila, un masiv si foarte puternic contingent longobard se afla in slujba trupelor imperiale ale lui Narses, luptand foarte eficient impotriva ostrogotilor. Probabil ca desi distrus de razboaie, sudul cu clima sa placuta i-a fascinat pe acesti luptatori plecati din nordul continentului, asezati initial pe cursul inferior al Elbei, apoi in zona parasita de poporul rugilor de la nord de Dunarea austriaca si dupa emanciparea de sub suzeranitatea hunica, in Pannonia lasata libera de ostrogoti.

Ceea ce i-a determinat insa finalmente sa porneasca sub conducerea regelui lor Alboin in anul 568 spre Italia, au 949b18j fost noile realitati politice create in Pannonia prin patrunderea in acest spatiu a triburilor avarilor. Dupa unele afirmatii vehiculate in epoca, longobarzii ar fi fost chemati in peninsula de chiar generalul Narses, nemultumit de pozitia marginala in care se afla ca si comandant militar al Italiei si de intrigile ce se urzeau impotriva sa la Constantinopol.

Cel mai probabil, se confunda, insa, in izvoarele vremii, chemarea longobarzilor cu deja mentionata colaborare militara impotriva gotilor. Desi un numar foarte mare de soldati ai armatei imperiale, cei mai multi de origine germanica, au trecut de partea longobarzilor, iar populatia total nemultumita de administratia si fiscalitatea excesiva impusa de Constantinopol ii astepta pe acesti noi barbari ca pe niste salvatori, cucerirea peninsulei nu s-a facut foarte rapid datorita framantarilor din sanul societatii longobarde.

Partea de nord a Italiei si zona muntoasa au fost rapid cucerite, dar Pavia, viitoarea capitala a regatului longobard a rezistat unui asediu de 3 ani. Ea cade abia in anul 572, cu cateva saptamani inainte de asasinarea regelui Alboin, pusa la cale de sotia sa de origine gepida. Si urmatorul rege longobard moare asasinat, iar tronul ramane vacant mai mult de un deceniu, ceea ce face ca Italia sa fie cucerita in continuare, mai mult prin actiuni individuale ale unor principi longobarzi. Acest proces nu a putut fi oprit nici dupa anul 584, cand este ales un nou rege in persoana lui Autharis.

Principii cuceritori, prin eforturi proprii, ai diferitelor provincii pretindeau autonomie deplina si suveranitate, actionand in continuare pe cont propriu si marcand in acest fel evolutia ulterioara, nu doar a istoriei regatului longobard, ci a intregii Italii. Colonizarea si asezarea longobarzilor nu s-a desfasurat ca de obicei, dupa sistemul de incartiruire roman sau cu comisii mixte, ci pe baza dreptului cuceritorului, populatia romana fiind expropiata total in zonele de mai puternica densitate a populatiei longobarde. Acesta a fost cazul zonei care si astazi poarta in nume amintirea poporului longobarzilor: Lombardia (de la Longobardia).

Desi sedentarizati si stabilizati in mare parte, longobarzii au continuat actiunile de jaf in peninsula trecand Apeninii si amenintand Roma. In sudul Italiei este pradata, in anul 581, vestita manastire benedictina de la Monte Cassino, este asediat Neapolul si jefuit tot tinutul Beneventului. O parte a populatiei romane de aici se refugiaza acum in Sicilia, in timp ce papa Grigore cel Mare reuseste prin plata unui tribut sa-l indeparteze de Roma pe noul rege Agilulf. Important este ca prin caracterul cuceririlor longobarde, acum se cristalizeaza in Italia niste granite ce vor persista pe toata durata Evului Mediu.

Imperiului Roman de Rasarit ii raman practic doar cateva posesiuni in sudul peninsulei si Ravena cu imprejurimile sale, unde mai rezida un exarh ca reprezentant al puterii imperiale. Astfel in zonele nordice au mai ramas cu populatie predominant romana Insulele Venetiene, Istria, Romagna si Pentopolisul pe coasta Adriaticii. In sud se intindea principatul longobard de Spoleto, care izola Roma cu Campagna si Tuscia de Ravena, oferind papalitatii posibilitatea creerii unei puteri laice si punand bazele viitorului stat papal.

Mai la sud de Roma se intindea un alt principat longobard in Benevent, permanenta amenintare pentru districtul de Neapole, condus inca de un Dux bizantin. Supuse unei administratii bizantine erau si tinuturile din sudul extrem, Calabria si Bruthia ca si insulele Sicilia si Sardinia, amenintate insa in aceasta perioada nu de vreun popor germanic ci de primii pirati mahomedani.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles