Luceafarul- M. Eminescu

Trimis la data: 2005-07-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Rodica Raicu Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Constantin Noica sustinea ca doua creatii, "Luceafarul" lui Eminescu si basmul popular "Tinerete fara batranete", ar putea sa ilustreze modelul entologic (= existential) romanesc. Din punct de vedere al structurii, "Luceafarul" este un poem alegoric cu 98 de strofe si in care elementele epice, lirice si dramatice coexista. Sensul alegoriei il da poetul in manuscrisul 2275: "Aceasta este povestea. Iar intelesul alegoric ce i-am dat este ca, daca genul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noapte uitarii, pe de alta parte aici, pe pamant, nici e capabil de a fericii pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc."

Poemul a fost publicat in "Almanahul Societatii Academice Social - Literare Romania juna", din Viena, in aprilie 1883; este reprodus in "Convorbiri literare" si in volumul "Poezii", in decembrie 1883 - cu modificari ale lui Titu Maiorescu. La baza poemului sta basmul muntenesc "Fata in gradina de aur", verificat de M. Eminescu dupa versiunea culeasa de germanul Richard Kunnich. Tema = destinul omului de geniu (preluata de la Schopenhauer). La Schopenhauer, genul este spiritul obiectiv care-si sacrifica fericirea personala; la el predomina cunoasterea.

In antiteza cu omul de geniu intra omul comun, care nu se poate depasii pe sine si care este subiectiv. Schema epica este simpla si este structurata in patru tablouri construite pe ideea cuplului si alternanta spatiilor. Primul tablou (strofele 1-43) cuprinde idila dintre fata de imparat si Luceafar si se deschide cu o perspective ascensionala, dinspre terestru spre spatial cosmic. Spatiul este, de poveste: "A fost o data ca-n povesti"; timpul este de asemenea, al visului avistoric, de poveste - irepetabil: "A fost ca niciodata". Se reia acum (dupa "Zburatorul", de I. H. Radulescu) tema iubirii imposibile dintre doua fiinte care aprtin unor planuri diferite.

Pentru a putea fi apropiata de spiritul superior care este luceafarul, fata este unicizata, ea nu are nume, "Ea este una la parinti", nu este o fiinta obisnuita, este "preafrumoasa", dar traieste intr-un castel la marginea mari, intr-un spatiu limitat, inchis. Drama erotica se naste din neconcordanta dintre timpul terestru si cel cosmic. Cei doi vin din directii si din spatii contrare: fata de imparat aspira spre inalt, Luceafarul incearca trairea si cunoasterea pe care le da situare in planul uman-terestru. Ea este atrasa de conditia genialitatii, el incearca sa se implineasca prin iubire: "Il vede azi, il vede mani,/ Astfel dorinta-i gata;/ El iar, privind de saptamani,/ Ii cade draga fata".

Intalnirea, care in plan real este imaginabila la limita dintre cele doua lumi, sugerata de oglinda, motiv prin excelenta romantica: "Ea il privea cu un suras, El tremura-n oglinda". Fata il percepe pe Luceafar ca pe un duh pentru a carei chemare este necesara o formula magica: "- Cobori in jos, luceafar bland,/ Alunecand pe-o raza,/ Patrunde-n casa si in gand/ Si viata-mi lumineaza!". La prima metamorfozare el capata chipul unui demon acvatic. Dar apele oglinzii in care se proiecteaza acest chip ii dau o valoare ireala, serafica ce o sperie pe fata: "Iar umbra fetei stravezii/ E alba ca de ceara -/ Un mort frumos cu ochii vii/ Ce scanteie-n afara". A doua metamorfozare a Luceafarului aduce in fata fetei un chip plutonic, fiu al Soarelui si al noptii primordiale. Si aceasta infatisare o sperie; insa frumusetea absoluta a starii de increat este necunoscuta de eroina cu detasare ("O, esti frumos cum numa-n vis/ Un demon se arata"), insa respinsa imediat ca o primejdie.

"Dar cum ai vrea sa ma cobor?" isi exprima nedumerirea astrul, care nu intelege in ce ipostaza sa se arate fetei pentru a nu-i mai provoca atata suferinta. Se contureaza acum esenta deosebirii fundamentale dintre cei doi. Pentru ca nu exista decat o posibilitate a impacarii acestei contradictii: "Tu te coboara pe pamant,/ Fii nemuritor ca mine." Iubirea astrului se dovedeste a fii mai presus de orice inchipuire umana. El accepta, constient de absolutul sacrificiului; ipoteza unei existente terestre, "nasterea din pacat". Luceafarul dispare "mai multe zile" de pe cer, plecand la Demiurg sa-i ceara dezlegarea de nemurire.

In tabloul al doilea terestrul nu mai relationeaza cu astralul. In timp ce Luceafarul-Hyperion (cel ce se afla deasupra) se indreapta, "gand purtat de dor", spre originea universului, in plan terestru asistam la o idila in registru minor. Pentru Catalina, Catalin, omonismul masculin al numelui fetei este o intrupare erotica reala. Baiatul reuseste sa transfere asupra sa, prin uitare, atributele celuilalt si o eliberaze pe fata de obsesiile ei, de povara iubirii magice: "Hai si-om fugi in lume,/ Doar ni s-or pierde urmele/ Si nu ne-or sti de nume,/ Caci amandoi vom fi voiosi si teferi,/ Vei pierde dorul de parinti/ Si visul de luceferi." Tabloul al treiea prezinta imaginea zborului cosmic, intemporal.

Astrul isi dilata dimensiunile, "aripile" ii cresc, ca urmare a elanului de care este purtat. Viteza ametitoare transforma miscarea in imagini stralucitoare: "Parea un fulger neintrerupt". Luceafarul se dematerializeaza progresiv, pana ramane un "gand purtat de dor". Repetitia "totul, totul" constituie ultimul accent pozitiv al "descrierii" cosmosului. De aici in colo cuvantul "tot" va fii inlocuit prin opusul sau "nimic". Astrul ajunge la capatul spatiului si al timpului, unde se afla Demiurg, marele Creator, ce-l va numi pe Luceafar - Hyperion (cel ce merge pe deasupra). Ii cere Stapanului Absolut dezlegarea de nemurire, dar singurul lucru pe care acesta il poate da este cunoasterea: "Sa-ti dau intelepciune? Demonstratia lui Demiurg, la cererea lui Hyperion de a fi dezlegat de greul negrei vesnicii", reprezinta o proiectie a motivului "fortuna labilis" asupra conditiei umane, asupra materiei: "Eu doar au stele cu noroc/ Si prigoniri de soarte,/ Noi nu avem nici timp, nici loc,/ Si nu cunoastem moarte."

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles