Luceafarul - geneza poemului

Trimis la data: 2003-01-05 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 5704
Autor: Erik15 Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului poetic eminescian. Întâlnim toate marile teme, motive ale creaţiei marelui poet: geniul, dragostea, natura, demonul, titanul, filozofia, cadrul nopturn, elementul neptunic.
Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică.
Pornind de la un basm popular, Mihai Eminescu investeşte materialul folcloric cu idei filozofice (Schopenhauer, Kant, Hoegel) şi realizează un poem alegoric pe tema soartei nefericite a geniului.
A fost publicat în 1883 în Almanahul Societăţii Academice Social-Literare, România Jună.

Mihai Eminescu:

Luceafărul

Reprezintă un moment de maximă elevaţie a lirismului eminescian; este
capodopera eminesciană, o admirabilă sinteză a temelor şi motivelor,
atitudinilor poetice eminesciene.

Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului
poetic eminescian. Întâlnim toate marile teme, motive ale creaţiei
marelui poet: geniul, dragostea, natura, demonul, titanul, filozofia,
cadrul nopturn, elementul neptunic.

Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire
filozofică.

Pornind de la un basm popular, Mihai Eminescu investeşte materialul
folcloric cu idei filozofice (Schopenhauer, Kant, Hoegel) şi
realizează un poem alegoric pe tema soartei nefericite a geniului.

A fost publicat în 1883 în Almanahul Societăţii Academice
Social-Literare, România Jună.

Geneza poemului

Mihai Eminescu a pornit de la un basm popular, Fata în grădina de aur,
basm cules de germanul Kenish în timpul unei călătorii în Muntenia, în
1861.

În basm era vorba despre o tânără fată de-mpărat, închisă de tatăl ei
într-un castel. Un zmeu se îndrăgosteşte de ea, dar fata îl respinge
speriată de nemurirea lui. În cele din urmă fata de-mpărat îi cere
zmeului să devină muritor. Zmeul se duce la demiurg şi-i cere să
devină muritor, dar este refuzat. În acest timp fata de-mpărat se
îndrăgosteşte de un fecior de-mpărat cu care fuge-n lume. Zmeul se
răzbună prăvălind o stâncă pe fata de-mpărat. Tânărul moare şi el de
durere.

Mihai Eminescu nu s-a mulţumit să versifice basmul ci a supus
materialul folcloric unui proces de abstractizare şi de
spiritualizare. A regândit şi a modificat personajele şi
semnificaţiile creaţiei populare.

Zmeul din forţa răului a devenit prin imobilizări repetate Hyperion,
simbol al genuilui; fata de împărat a trecut şi ea printr-un proces de
spiritualizare pentru a corespunde aspiraţiilor lui Hyperion. Fiul de
împărat a devenit Cătălin, simbolul omului obişnuit; demiurgul a
devenit o proiecţie abstractă, Creatorul. Principala modificare se
referă însă la suprimarea răzbunării. Hyperion nu se mai răzbună, ca
zmeul din basm, pentru că răzbunarea nu se potriveşte cu esenţa sa
superioară.

Între 1870-1872 Mihai Eminescu elaborează prima variantă a poemului -
care se termină cu blestemul zeului: Un chin s-aveţi: de-a nu muri
de-odată!

După 1880 elaborează încă cinci variante a poemului.

Alături de izvoarele folclorice şi motivul Zburătorului, Fata din
grădina de aur şi Miran şi frumoasa fără carp Mihai Eminescu a mai
folosit izvoare filozofice: concepţia despre geniu a lui Schopenhauer,
elemente din filozofia lui Kant şi Hoegel, izvoare mitologice:
mitologia greacă, indiană şi creştină, izvoare biografice: propria sa
experienţă de viaţă.

Depăşind schemele basmului popular Mihai Eminescu realizează într-o
formă rafinată de o simplitate clasică o dezbatere cu profunde
implicaţii filozofice asupra condiţia omului de geniu.

Referindu-se la sensul poemului său, Mihai Eminescu preciza într-o
notă pe manuscris: În descrierea unui voiaj în ţările române, germanul
Kunish povesteşte leganda Luceafărului. Aceasta este povestea, iar
înţelesul alegoric i-am dat este că, dacă geniul nu cunoaşte nici
moarte, şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici
pe pământ nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi
fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc.

Poemul începe cu formula tradiţională a basmului popular, din plasarea
într-un timp mitic, nedeterminat:

A fost odată ca-n poveşti,

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărăteşti,

O prea frumoasă fată.

Fata de împărat este definită prin atributele unicităţii:

Şi era una la părinţi,

Şi mândră-n toate cele,

Cum e fecioara între sfinţi,

Şi luna între stele.

Urmează prezentarea idilei dintre fata de împărat şi luceafăr.
Luceafărul îi apare fetei în vis: Căci o urma adânc în vis, Iar ea
vorbind cu el în somn, având semnificaţia unui vis erotic.

La chemarea fetei Luceafărul se întrupează de două ori:

Cobori în jos luceafăr blând,

Alunecând pe-o rază,

Pătrunde-n casă şi în gând,

Şi viaţa-mi luminează

Prima întrupare este angelică, răspândind în jur o senzaţie de frig,
de răceală, de glacialitate:

Părea un tânăr Voievod,

Cu păr de aur moale,

Un vânăt giulgi se-ncheie nod

Pe umerele goale

[...] Iar umbra feţei străvezii

E albă ca de ceară -

Un mort frumos cu ochii vii

Ce scânteie-n afară.

Această întrupare a luat naştere din combinarea elementului cosmic
(cerul) cu elementul neptunic (marea).

Chemarea erotică a luceafărului nu este numai expresia dorinţei, a
instinctului erotic, din perspectiva dialecticii lui Hoegel, chemarea
luceafărului exprimă o sete de autocunoaştere, dorinţa lui Hyperion de
a ajunge la sine însuşi prin reflectarea într-o altă fiinţă.

Răspunsul fetei exprimă nepotrivirea fundamentală dintre cei doi: ea
nu-i urmează nu pentru că nu vrea, ci pentru că nu poate:

Străin la vorbă şi la port,

Luceşti fără de viaţă,

Căci eu sunt vie, tu eşti mort,

Şi ochiul tău mă-ngheaţă

La chemarea repetată a fetei de împărat, luceafărul se întrupează a
doua oară. Această întrupare este demonică, răspândând în jur lumină
şi căldură (simbolizând umanizarea). De data aceasta Hyperion s-a
întrupat din Soare şi Noapte:

Pe negre vitele-i de păr

Corona-i arde pare,

Venea plutind în adevăr

Scăldat în foc de soare

Trecerea de la prima întrupare angelică la a doua întrupare demonică
sugerează intensificarea iubirii, o umanizare prin iubire a lui
Hyperion. Dorind să comunice prin iubire, oamenii obişnuiţi, Hyperion
se îndreaptă spre Creator pentru a-i cere dezlegarea de nemurire.

Într-un alt plan este prezentat Cătălin, simbol al omului obişnuit,
comun. El este definit prin note etice negative: Viclean copil de
casă, Băiat din flori şi de pripas,/ Dar îndrăzneţ cu ochii, Cu
obrăjei ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina. Prin aceste trăsături
(viclean, servil, origine joasă) Cătălin este antiteza lui Hyperion,
pentru el iubirea este numai o împlinire a instinctului erotic, dovadă
iniţierea erotică a fetei de împărat. Fata de împărat -Cătălina- este
consţientă de inferioritatea lui Cătălin:

Şi-i zise-ncet: - Încă de mic

Te cunoşteam pe tine,

Şi guraliv şi de nimic,

Te-ai potrivi cu mine...

Partea următoare cuprinde zborul luceafărului spre Creator -este un
zbor simbolic, mental, având semnificaţia ajungerii geniului la
conştiinţa sa de nemuritor. Zborul înseamnă deci conştientizarea de
către Hyperion a condiţiei sale superioarem geniale. Zborul are loc
din finit în infinit:

Un cer de stele dedesubt,

Deasupra-i cer de stele -

Părea un fulger ne-ntrerupt

Rătăcitor prin ele.

Poetul valorifică în aceste versuri motivul popular al Zburătorului.

Acesta este un zbor spre un vid cosmogonic, primar (golul dinaintea
apariţiei vieţii):

El zboară, gând purtat de dor,

Pân' piere totul, totul.

Ca şi în alte creaţii, Mihai Eminescu concepe acest vid cosmogonic ca
fiind animat de voinţa de a trăi a lui Schopenhauer:

Nu e nimic şi totuşi e

O sete care-l soarbe,

E un adânc asemenea

Uitării celei oarbe

Ajuns la Creator, Hyperion îi cere să devine muritor:

Reia-mi al nemuririi nimb

Şi focul din privire,

Şi pentru toate dă-mi în schimb

O oră de iubire

Setea de repaos a lui Hyperion înseamnă că el îşi simte condiţia
într-o veşnică mişcare. Se observă şi aici influenţa dialecticii lui
Hoegel:

Din haos doamne-am apărut

Şi m-aş întoarce în haos...

Şi din repaos m-am născut,

Mi-e sete de repaos

Răspunsul Creatorului pune-n opoziţie două lumi total diferite: aceea
a oamenilor, supusă trecerii, zădărniciei şi morţii şi aceea a
elementelor cosmice, veşnice, eterne:

Ei numai doar durează-n vânt

Deşerte idealuri

Căci toţi se nasc spre a muri

Şi mor spre a se naşte

Noi nu avem nici timp, nici loc,

Şi nu cunoaştem moarte

Creatorul îi demonstrează lui Hyperion că el trebuie să rămâne ceea ce
este, pentru că face parte dintr-un sistem al elementelor veşnice.
Modificare unui singur element ar duce la prăbuşirea întregului
sistem. Transformându-l pe Hyperion ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles