Luceafarul

Trimis la data: 2003-01-05 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Erik15 Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Luceafărul este publicat în anul 1883 în Almanahul Societăţii Academice Social Literare "România Jună" din Viena. Revista Convorbiri literare a reprodus versiunea din almanah, iar T. Maiorescu publică poemul în ediţia sa de versuri de la sfîrşitul anului 1883. Luceafărul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. Această idee este prezentă şi în poeziile de tinereţe ale lui M. Eminescu, dintre care amintim Gemenii, Povestea Dochiei şi Urşitorile în care Dochia este simbol al existenţei Daciei. Ideea geniului nemuritor în stele şi în "Povestea magului călător în stele" şi "Peste codrii stă cetatea", în care prezentarea eroilor ne duce cu gîndul la Luceafărul. Aici el, Zburătorul apare descris: "cu păr lung de aur moale, / şi cu ochii plini de jale / trestia-l încununează / hainele-i scîntejază / haine lungi şi străvezii / pare un mort cu ochii vii".

Mihai Eminescu: Luceafărul

Luceafărul este publicat în anul 1883 în Almanahul Societăţii Academice Social Literare "România Jună" din Viena. Revista Convorbiri literare a reprodus versiunea din almanah, iar T. Maiorescu publică poemul în ediţia sa de versuri de la sfîrşitul anului 1883. Luceafărul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. Această idee este prezentă şi în poeziile de tinereţe ale lui M. Eminescu, dintre care amintim Gemenii, Povestea Dochiei şi Urşitorile în care Dochia este simbol al existenţei Daciei. Ideea geniului nemuritor în stele şi în "Povestea magului călător în stele" şi "Peste codrii stă cetatea", în care prezentarea eroilor ne duce cu gîndul la Luceafărul. Aici el, Zburătorul apare descris: "cu păr lung de aur moale, / şi cu ochii plini de jale / trestia-l încununează / hainele-i scîntejază / haine lungi şi străvezii / pare un mort cu ochii vii".
Ideea Luceafărului datează de la Berlin, cînd a citit un jurnal de călătorie a lui Richard Cunici: "Bucureşti şi Istambul", "Povestiri româneşti, ungureşti, turceşti". Acest jurnal cuprinde şi două basme, culese de Cunici în Muntenia. Cele două basme au fost versificate de M. Eminescu sub titlul: "Fata în grădina de aur", iar al doilea: "Miron şi frumoasa fără corp".
Fata în grădina de aur: un împărat avea o fată de o frumuseţe fără pereche. Ca să o pună la adăpost o duce împreună cu roabele ei într-o vale ştearpă între munţi, şi o închide într-un palat cu grădină de aur. De ea se îndrăgosteşte un zmeu, care se metamorfează în stea şi sub chipul unui tînăr frumos pătrunde în castel şi o invită pe fată să-l urmeze în nori, aproape de soare. Fata îl refuză, fiindcă o arde căldura soarelui. Zmeul se metamorfozeză apoi în ploaie şi tot sub forma unui tînăr frumos o invită pe fată în fundul mării. Fata îl refuză din nou, datorită senzaţiei de răceală. În acest timp un fecior de împărat află de frumuseţea fetei şi ajutat fiind de sfînta Miercuri, Vineri şi Duminică intră în palat şi îi propune fetei să fugă cu el. Fata acceptă. Răzbunarea zmeului diferă în basm şi în versificaţie. În basm zmeul din ochii căruia curg mărgăritare răstoarnă o stîncă peste fată, iar pe fecior îl lasă să moară în valea aducerilor-aminte. În versificaţie M. Eminescu îndulceşte finalul, zmeul blestemînd pe cei doi: "un chin s-aveţi de a nu muri deodată".
Miron şi Frumoasa fără corp: Miron este un fiu de cioban căruia ursitoarele i-au hărăzit(jövendölt) să dorească ce este mai de preţ în lume. Miron se căsătoreşte cu o fată de împărat, dar aude că în lume se găseşte o fecioară fără corp, de o frumuseţe fără pereche. Pleacă să o caute, o găseşte şi se îndrăgosteşte de ea. Pentru fecioară nu există însă pasiune, patima ei fiind rece, ireală. Miron se întoarce la soţie, dar nu poate uita vraja Frumoasei fără corp şi se stinge de dorul frumuseţii pe care nu a putut-o strînge în braţe. De aici este luată în Luceafărul năzuinţa pămînteanului, către idealul, care deşi apropiat, rămîne de neatins.
Elementul comun în cele două basme este tragicul destinului omenesc, una şi aceeaşi dramă văzută sub două aspecte. Una: suferinţa celui care se coboară de la înălţimea idealului la condiţia pămîntească. Şi al doilea aspect este suferinţa pămînteanului, care aleargă mereu către un ideal de neatins.
M. Eminescu a ales acest basm, pentru că a găsit o concepţie proprie despre soarta geniului în lume, el aflîndu-se sub influenţa lui Schoppenhauer. După Schoppenhauer geniul setos de cunoaştere doboară în cercul restrîns al muritorilor, dar nefiind înţeles se întoarce în lumea lui.
Într-o filă de manuscrise M. Eminescu face interpretarea Luceafărului: "Înţlesul allegoric ce i-au dat este că dacă geniul nu cunoaşte moarte, şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pămînt nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc".
În cadrul, poemului găsim elemente folclorice legate de structura de basm, de formula, ritual, introductivă: a fost odată. Tot element folcloric este natura conflictului, motivul zburătorului, al elememtelor de descîntec şi metamorfozele specifice fabulosului popular. Eroii sunt din lumea basmului ca şi portretele lor. Lexicul folosit de M. Eminescu este tipic popular, ca şi structura metrică a versului popular de 7-8 silabe.
Din punct de vedere compoziţional poemul este alcătuit din 4 părţi, care urmează două planuri: un plan universal, cosmic şi un plan uman terestru. Se înbină în Luceafărul epicul, fiindcă păstrează scena basmului, cu liricul, în ea împletindu-se elegia cu meditaţia filozofică, idila, pastelul terestru şi cosmic, descîntecul, metamorfozele, şi dramaticul prin succesiunea de scene dialog, intensitatea trăirilor sufleteşti.
Partea I. începe cu conturarea unei atmosfere tipică basmului, care se situază într-o îndeterminare temporală: "A fost odată ca-n poveşti / A fost ca niciodată". Se crează ideea unui timp fabulos irreversibil. Propoziţiile cadrului sunt sporite prin faptul că în vecinătatea cerului umanul manifestă tendinţa depăşirii de sine. Se conturează portretul eroinei lirice: "o frumoasă fată de împărat, care se singularizează prin originea împărătească, prin frumuseţea ei şi prin aspiraţia către astru. Portretul concentrat are sursă populară, "din rude mari împărăteşti / o prea frumoasă fată".
Contemplînd în fiecare seară Luceafărul simte o atracţie faţă de acesta "îl vede azi, îl vede mîini / astfel dorinţa-i gata". Apropierea între ea şi Luceafăr se petrece în stare de visare: "iar ea vorbind cu el în somn". Fata este dominată de nostalgia cerului şi ca atare ridicată deasupra semenilor. Luceafărul este văzut în dimensiuni excepţionale, fapt pe care fata îl pricepe cu toată micimea ei pămînteană. Luceafărul este văzut de tînăra fată în sufletul căreia se trezeşte dorinţa ce se întruchipează în cele două chemări, care sunt de fapt parcă două descîntece la adresa Luceafărului:
"Cobori în jos Luceafăr blînd
Alunecînd pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gînd
Şi viaţa-mi luminează."
Răspunsul lui la chemarea fetei semnifică aspiraţia pămînteanului către absolut şi a spiritului superior pentru concret pămîntesc.
Prima apariţie a Luceafărului este sub chipul unui tînăr "născut din cer şi din mare", fiul cerului şi al apelor. Întruchiparea are la bază mitologia greacă, apariţia i se pare fetei angelică:
"Părea un tînăr voievod
Cu păr de aur moale,
Un vînăt giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.

Iar umbra feţei străvezii
E albă ca de ceară —
Un mort frumos ai ochii vii
Ce scînteie-n afară.
Paradoxal Luceafărul este "un mort frumos cu ochii vii". Pentru ca în conştiinţa muritorilor nemurirea apare tot ca o formă a morţii, dovadă: la invitaţia Luceafărului de a-l urma în împărăţia apelor, fata are o senzaţie de frig şi îl respinge. Apropierea este posibilă între ei doar în vis: (23-24)
"O, eşti frumos, cum numa-n vis
Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată:

Străin la vorbă şi la port
Luceşti fără de viaţă
Căci eu sunt vie, tu eşti mort,
Şi ochiul tău mă-ngheaţă".
A doua apariţie a Luceafărului estedemonică, el fiind însoţit de rumene văpăi şi de rotirea cerului. Se naşte de data aceata din soare şi noapte ca un titan ridicat din adîncul haosului. Imaginea lui este clară şi limpede: (31-32)
"Din negru giulgi se defăşor
Marmoreele braţe
El vine trist şi gînditor
Şi palid e la faţă

Dar ochii mari şi minunaţi
Lucesc adînc himeric,
Ca două patimi fără soţ
Şi pline de-ntuneric.
El o invită pe fată în lumea cosmică arătîndu-i perspectiva metamorfozării în stea ca şi Diana din constelaţia Orion (influenţă mitologică). ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles