Luceafarul

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 8182
Autor: Damian Vornicu Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
După însemnarea făcută de poet pe marginea unui manuscris „Luceafărul” este un poem alegoric: „dacă geniul nu cunoşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte, aici pe pământ nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc.” Gândirea filosofică, atitudinea geniului faţă de condiţia umană, faţă de lume, faţă de existenţă, apar în poem sub forma expresiei poetice.

Poemul apare ca o meditaţie filosofică de tip romantic asupra condiţiei geniului în lume dar şi asupra dramei omului ca fiinţă duală, prinsă între viaţă şi moarte, între faptă şi conştiinţă, între pasiune şi renunţare, între soartă şi nemurire. Eminescu a aspirat în permanenţă spre dragostea ideală, făurită prin dăruire, puritate şi devotament. Hyperion este simbolul suprem al acestei dorinţe.

Hyperion este o divinitate, un demon, un zeu nemuritor stăpânit de dorinţă (nostalgia după iubirea pământeană). El este o unitate a contradicţiilor: este de esenţă divină prin nemurire şi este de esenţă umană prin aspiraţia spre o muritoare.

Luceafărul este un domn al nopţii înstelate, este înger, este o fiinţă neptunică, este o fiinţă uranică, este chip de demon, este un titan romantic, este o frumuseţe ce impresionează şi înspăimântă în acelaşi timp. Numele lui Hyperion duce iarăşi la izvoarele mitologiei: Hyperion este unul din cei şase titani, are ca mamă pe Gaia (Pământul) şi ca tată pe Uranus (Cerul). După Paracelsius este un archeu, o entitate nemuritoare, unul din spiritele eterne care participă alături de spiritul universal întruchipat în poem de Demiurg, la crearea Universului. După Hesiod, Hyperion, divinitate subolimpică, este un alt fiu al Cerului, tatăl Soarelui şi al Lunii, un titan ucis din invidie de alţi titani – După Homer şi alţi poeţi, Hyperion este Soarele însuşi – În poem, Luceafărul întruchipează genialitatea absolută.

În linii mari, două planuri principale sunt de reţinut în interpretarea poeziei: unul biografic, incluzând alegoria geniului, cu deschideri spre concepţia romantică despre soarta geniului în lume, şi altul simbolic, incluzând sensurile de adâncime ale poemului, privind concepţia omului despre lume, dedusă din filosofia omului superior, neînţeles de semenii săi. Eminescu singularizează fata, o unicizează („o prea frumoasă fată”), urcând-o cu mult deasupra semenilor săi, pentru a o putea înzestra cu aspiraţia spre misterul de deasupra şi pentru a o putea apropia de „fiinţa” superioară a Luceafărului. (Interferenţa planurilor devine astfel posibilă).

Comparaţia „Cum e fecioara între sfinţi
Şi luna între stele” deschide o viziune întregii strucutri a poemului, depăşind de la început cadrul terestru şi aruncând punţi spre planul universal – cosmic al operei. Asocierea dintre motivul visului şi cel al dorului sugerează aspiraţia spre o dragoste ideală („Cum ea pe coate-şi răzima
Visând ale ei tâmple
De dorul lui şi inima
Şi sufletu-i se umple”)

Chemarea fetei de împărat: „O dulce-al nopţii mele domn,
De ce nu-mi vii tu! Vină”, sugerează nerăbdarea ei de a-şi îndeplini dragostea, dorinţa de cunoaştere a absolutului. Cele două întrupări ale Luceafărului şi respectiv, cele două portrete care le urmează sunt o ilustrare a interferării planurilor: prin origine, tânărul ţine de lumea cosmică, prin înfăţişare umană, el aparţine lumii terestre.

Prima dată Luceafărul se metamorfozează din două elemente primordiale: cerul şi marea. Apare ca un tânăr palid cu părul de aur şi ochi scânteietori, purtând un giulgiu vânăt pe umerii goi şi un toiag încununat cu trestii. Metamorfoza Luceafărului pune la contribuţie mituri cosmogonice. Zeii sunt nemuritori, prin urmare, Luceafărul metamorfozat în Neptun e un „mort frumos cu ochii vii”, căci nemurirea e pentru muritori o formă a morţii.
Refuzul fetei sugerează imposibilitatea de a-şi depăşi propria condiţie, cea de muritor. Ea este conştientă de incompabilitatea dintre cele două lumi, subliniată prin perechi de antonime: „Căci eu sunt vie, tu eşti mort,
Şi ochiul tău mă-ngheaţă.”

Refuzul fetei sugerează şi zbaterea sufletească a fetei sfâşiată între aspiraţia ei spre absolut şi imposibilitatea de a-şi depăşi condiţia umană. Elementul primordial în cea de-a doua întrupare a Luceafărului este focul, este spaţiul tensional al dorului, al neliniştii, al suferinţei. Sfera absolutului pătrunde acum în sfera vremelnicului, căci chemarea fetei de împărat de către Luceafăr, în lumea lui celestă, nu poate însemna decât trecerea iubirii în absolutul etern al spaţiului spiritual.

Tatăl Lucefărului este de data aceasta focul, soarele însuşi, iar muma, noaptea. După Hesiod, Noaptea, zeiţa tenebrelor, fiica Haosului, este mama tuturor zeilor. Portretul este realizat prin epitete antepuse: „mândru chip”, „negru giulgi”, epitetul dublu „ochii mari şi minunaţi”, epitetul adverbial „lucesc adânc himeric”, inversiunea şi comparaţia „Coroana-i arde pare”.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles