Luceafarul de Mihai Eminescu - comentariu literar

Trimis la data: 2007-06-14 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Costin R. Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Luceafărul reprezintă momentul de maximă elevaţie a lirismului eminescian, capodopera geniului creator al poetului, o admirabilă sinteză a temelor şi motivelor, a atitudinilor poetice eminesciene. Criticii literari văd în „Luceafărul” o „cheie de boltă” a universului poetic eminescian. Întâlnim toate marile teme şi motive ale creaţiei marelui poet:geniul, dragostea,natura, filozofia, demonul, titanul, elementul neptunic, cadrul nocturn. Poemul a fost publicat în aprilie 1883 în Almanahul Societăţii Academice Social-Literare „România-Jună” din Viena.În luna august a aceluiaşi an, poemul a fost reprodus în revista „Convorbiri Literare” şi în revista „Familia”, iar la sfârşitul anului a apărut în prima şi singura ediţie antumă de „Poezii” eminesciene, îngrijită de Titu Maiorescu.

GENEZA

Izvoare folclorice:

Ideea „Luceafărului” datează de la Berlin, când Eminescu a citit un jurnal de călătorie al lui Richard Kunisch care cuprinde şi două basme culese de acesta în Muntenia, pe care poetul le versifică ulterior: „Fata în grădina de aur” şi „Miron şi frumoasa fără corp”.
Despre felul cum s-a născut marele poem romantic,a lăsat mărturie însuşi poetul, care nota pe marginea unui manuscris: „În descrierea unui voiaj în Ţările Române, germanul Kunisch povesteşte legenda Luceafărului. Acesta este povestea [...], iar înţelesul alegoric ce i-am dat este că ,dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării ,pe de altă parte, aici, pe pământ nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc”.

Faptul că la originea poeziei se află un basm conduce spre concluzia că şi noua creaţie ar trebui să fie o compoziţie epică.Din basm, poemul a păstrat doar schema epică, cadrul. Formula de început ţine tot de epic.Prezenţa unui narator care povesteşte la persoana a III-a, existenţa personajelor, construcţia gradată a subiectului, numărul mare de cuvinte specifice povestirii, precum şi prezenţa dialogului cu formule specifice de adresare, toate acestea dau poemului un caracter epico-dramatic.

Şi totuşi poemul „Luceafărul” este o creaţie lirică. Schema epică este doar cadrul, iar întâmplările şi personajele sunt de fapt simboluri lirice, metafore prin care se sugerează idei filozofice, atitudini morale, stări sufleteşti şi o anumită viziune poetică. Această interferenţă de genuri este caracteristică romantismului şi dă poemului o mare profunzime.

● „Fata în grădina de aur” : un împărat avea o fată de o frumuseţe fără pereche şi ,pentru a o feri de ochii vreunui muritor, tatăl ei o închide într-un castel înconjurat de o grădină de aur. De ea se îndrăgosteşte un zmeu, care se metamorfozează în stea şi ,sub chipul unui tânăr frumos, pătrunde în castel şi o invită pe fată să-l urmeze în nori, aproape de soare. Fata îl refuză fiindcă o arde căldura soarelui. Zmeul se metamorfozează apoi în ploaie şi tot sub forma unui tânăr frumos o invită pe fată pe fundul mării. Fata îl refuză din nou, datorită senzaţiei de răceală.Zmeul insistă , iar fata îi cere să devină muritor ca şi ea. Pentru a-i dovedi dragostea, zmeul se duce la Creator să-l dezlege de nemurire, dar acesta îl refuză. Întors pe pământ, zmeul vede că fata se îndrăgosteşte, între timp,de un fecior de împărat cu care fuge în lume.Furios, zmeul se răzbună, prăvălind peste fată o stâncă ,iar pe fecior îl lasă să moară de durere într-o vale fabuloasă a amintirii.

Eminescu nu s-a mulţumit să versifice basmul, ci a supus materialul folcloric unei modificări, schimbând finalul. Răzbunarea zmeului din basm i se pare prea dură, nepotrivită cu superioritatea unei fiinţe nemuritoare;astfel că în poem zmeul n-o mai omoară pe fată, ci rosteşte cu amărăciune un blestem: „Un chin s-aveţi: de-a nu muri deodată”
„Miron şi frumoasa fără corp”: Miron este un fiu de cioban căruia ursitoarele i-au hărăzit să dorească ce este mai de preţ în lume. Miron se căsătoreşte cu o fată de împărat, dar aude că în lume se găseşte o fecioară fără corp, de o frumuseţe fără pereche. Pleacă să o caute, o găseşte şi se îndrăgosteşte de ea. Pentru fecioară nu există însă pasiune, patima ei fiind rece, ireală. Miron se întoarce la soţie, dar nu poate uita vraja Frumoasei fără corp şi se stinge de dorul frumuseţii pe care nu a putut-o strânge în braţe. De aici este luată în „Luceafărul” năzuinţa pământeanului către idealul, care deşi apropiat, rămâne de neatins.

Elementul comun în cele două basme este tragicul destinului omenesc, una şi aceeaşi dramă văzută sub două aspecte. Primul: suferinţa celui care se coboară de la înălţimea idealului la condiţia pământească şi al doilea aspect este suferinţa pământeanului care aleargă mereu către un ideal de neatins.
● O altă sursă folclorică valorificată în poem este mitul „Zburătorului”: visul erotic al fetei de împărat care, ajunsă la vârsta dragostei, îşi imaginează întruparea tânărului în ipostază angelică şi în ipostază demonică, pentru a putea dialoga cu acesta după legile pământene.

Izvoare filozofice:

● Alături de izvoarele folclorice şi de motivul Zburătorului, Mihai Eminescu a mai folosit izvoare filozofice, având ca sursă de inspiraţie lucrarea „Lumea ca voinţă şi reprezentare” a lui Arthur Schopenhauer ,de unde a preluat viziunea antitetică dintre omul obişnuit şi omul de geniu, dar şi elemente din filozofia lui Kant şi Hegel.
●Motive mitologice preluate din sistemul de gândire al filozofilor greci Platon şi Aristotel, din „Poemele Vedelor” aparţinând filozofiei indiene şi din mitologia creştină, mai ales noţiunea de „păcat originar” şi viziunea cosmogoniei creştine şi a apocalipsei.

Tema:

Tema poemului (preluată de la Schopenhauer) o reprezintă destinul omului de geniu. Această idee este prezentă şi în poeziile de tinereţe ale lui Eminescu- „Gemenii”, „Povestea Dochiei” şi „Ursitorile”-în care Dochia este simbol al existenţei Daciei. Ideea geniuluoi nemuritor apare şi în „Povestea magului călător în stele” şi „Peste codrii stă cetatea”, în care prezentarea eroilor ne duce cu gândul la „Luceafărul”. Aici, el, Zburătorul, apare descris: „cu păr lung de aur moale,/ şi cu ochii plini de jale/ trestia-l încununează/ hainele-i scânteiază/ haine lungi şi străvezii/ pare un mort cu ochii vii”.

Semnificaţia titlului:

Tilul este numele celei mai luminoase stele. În termeni alegorici, „Luceafărul” este geniul purtător de lumină, solitar şi neînţeles de omul obişnuit ,comun , incapabil să ajungă la infinitul gândirii.

Structura:

Poemul „Luceafărul” are 392 de versuri, structurate în 98 de catrene şi patru tablouri ce sunt subordoante a două planuri: unul universal-cosmic şi altul uman-terestru, care converg unul către cealălalt şi se interferează uneori în cele patru tablouri ,gândite ca unităţi distincte.
Compoziţia poemului este simetrică, în cele patru tablouri împletindu-se armonios planul terestru şi cel cosmic. Astfel, tablourile întâi şi patru îmbină planul universal-cosmic şi cel uman-terestru, tabloul al doilea este dominat de planul uman-terestru, iar al treilea de planul universal-cosmic.
Primul tablou este o poveste fantastică de dragoste între Luceafăr (fiinţa superioară) şi o fată de împărat (simbolul omului comun), două fiinţe aparţinând unor lumi diferite (cea terestră şi cea cosmică), lucru care face această iubire imposibilă. Tema este preluată din poezia „Sburătorul” de Ion Heliade Rădulescu.

În acest tablou se deosebesc o serie de motive specifice liricii eminesciene: luna, castelul, stelele, noaptea, marea,visul, somnul, oglinda.
Incipitul este o formulă iniţială de basm, creându-se ideea unui timp mitic, nedeterminat: „A fost odată ca-n poveşti,/ A fost ca niciodată,/ Din rude mari împărăteşti/ O prea frumoasă fată”.
Epitetul care defineşte frumuseţea neasemuită a fetei, ce provenea „din rude mari împărăteşti”, este un superlativ popular, „prea frumoasă”. Până să ajungă la această formă, Eminescu a încercat mai multe metafore: ghiocel, vlăstărel, grangure, pasăre, giuvaer, cănăraş, dalie...de fată.

Fata de împărat este definită prin atributele unicităţii: „Şi era una la părinţi/ Şi mândră-n toate cele,/Cum e fecioara între sfinţi/ Şi luna între stele”. Cele două comparaţii sugestive („Cum e fecioara între sfinţi/ Şi luna între stele”) accentuează trăsăturile fetei care o fac cu totul aparte în lume.
Contemplând , în fiecare seară

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles