Lumea romana si istoriografia barbara

Trimis la data: 2009-06-11 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 32 Nota: / 10 Downloads: 60
Autor: Alex Nciolae Dimensiune: 68kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In lipsa unei formule mai potrivite, sintagma de "lume romana" este folosita pentru a desemna o realitate de loc omogena, care nu mai corespunde celei clasice, in care exista o suprapunere perfecta intre civilizatie si romanitate, iar barbaria se gasea in exteriorul lumii romane. Pentru autorii de limba greaca, lumea romana e o componenta a propriei identitati, la diferite nivele pe care le vom analiza ulterior, dar pentru istoricii latini de care ne ocupam, aceasta a inceput sa desemneze alteritatea.

Romanii mai sunt maiores[1] doar pentru Iordanes, in mod paradoxal deci doar pentru autorul care isi afirma cel mai hotarat originea barbara. E adevarat ca formula folosita de Iordanes pare a fi o preluare literala din textul lui Cassiodor, dar aceasta nu exclude afirmarea de catre istoricul got a constiintei apartenentei prin cultura la o traditie stralucitoare.

Pentru ceilalti autori, chiar pentru descendentii din familii aristocratice romane, cum erau Grigore din Tours sau Isidor din Sevilla, lumea romana reprezinta alteritatea in functie de care ei construiesc identitatea barbara a "poporului ales" de care se simt atasati. Distantarea si, uneori, chiar aversiunea fata de aceasta lume se manifesta in grade diferite, in functie de spatiul si timpul in care sunt plasate evenimentele la care fac apel istoricii, si in functie de domeniile de interes ale fiecarui autor: etnic, politic, religios, cultural.

Astfel, pentru a raspunde la intrebarea "ce este lumea romana?", trebuie sa facem in permanenta apel la spatiu si timp, pentru a sublinia mutatiile produse in conceperea aceastei realitati altadata mult mai clar definite.Din punct de vedere spatial, asa cum am aratat si in capitolul anterior, in operele autorilor de limba latina, din lumea romana fac parte Roma si Italia, cu vechea semnificatie de leagan al puterii imperiale,

Constantinopolul si partea orientala pe cale sa se grecizeze, diferite orase si foste provincii, localizate mai ales in Occident, altfel spus, aceasta se identifica in mare masura cu imperiul din perioada maximei sale intinderi. Autorii occidentali ne prezinta insa un imperiu profund regionalizat, a carui provincializare, inceputa inca din vremea crizei secolului al III-lea, a continuat si s-a amplificat, favorizand la nivel local intelegerile cu barbarii[2].

Astfel, fiecare autor de limba latina, indiferent de tipul de istorie pe care o scrie, regaseste mai pregnant elemente componente ale lumii romane la nivel local decat avand in vedere ansamblul fostului imperiu.
Pentru Iordanes, lumea romana s-a contractat oarecum, o data cu instalarea barbarilor in Occident, si se margineste nu atat la Italia, unde evenimentele cuprinse intre venirea lui Odoacru la putere in 476 si victoria lui Teodoric sunt digna nostri temporis respublica tragydiae[3], cat la Constantinopol si partea orientala.

El face distinctia clara intre Imperiul roman de apus, Hesperium romanae gentis imperium, care s-a prabusit odata cu depunerea lui Romulus Augustulus[4] si partea rasariteana, reprezentata de principele oriental pe care testamentul lui Teodoric le cere gotilor sa-l respecte[5]. Paradoxal, chiar Italia, vechea inima a imperiului, iese din lumea romana in momentul in care, ca punct final al migratiei, devine patria pentru goti[6], chiar daca aceasta e o patrie constituita in cea mai buna traditie romana, pornind de la componente definite in maniera romana.

La Grigore din Tours, din punct de vedere spatial, din lumea romana fac parte doar Galia, mai ales natalul sau Auvergne, si Imperiul de rasarit. Italia se afla intr-o situatie ambigua, intrucat cunostintele sale de istorie romana sunt destul de mari pentru a sti ca ea a fost punctul de pornire a expansiunii romane, dar nu accepta recucerirea acesteia de romanii epocii sale, adica de bizantini.

In momentul in care imparatul Iustinian reuseste reinstaurarea stapanirii Constantinopolului asupra Italiei, autorul pare sa-si exprime regretul, ca si cum ar fi vorba de o uzurpare, nu din simpatie pentru gotii pe care ii uraste, ci pentru ca bizantinii au luat cu forta un teritoriu pe care il vizau si francii[7].

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles