Manastirea Cozia

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Religie Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 4720
Autor: Florentina_babe Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Controverse au existat si in ceea ce priveste data zidirii.Izvoarele istorice consemneaza stiri diferite si chiar in cuprinsul celor doua inscriptii de la biserica mare a Coziei anii nu concorda intre ei.Prima data din textul pisaniei scrisa pe piatra,ce se gaseste deasupra usii,indica valeatul 6809, adica 1300,ceea ce este cu totul gresit.In inscriptia zugravita in pronaos apare insa data 6894(1395-1386),anterioara momentului suirii pe tron a lui Mircea cel Batran ,fapt petrecut abia in toamna anului 1386.

CONSILIILE JUDETENE

CONSILIILE JUDETENE

SCURT ISTORIC

Împartirea teritoriului Munteniei si al Moldovei în judete si tinuturi
s-a facut pe timpul lui Mircea cel Batrân, în Muntenia si a lui
Alexandru cel Bun, în Moldova. Pâna în aprilie 1864 acestea - judetele
si tinuturile - erau simple circumscriptii teritoriale care erau
administrate în numele domnitorului, de unul sau doi juzi, capitani de
judete sau ispravnici, în Muntenia, si de unul sau doi pârcalabi sau
ispravnici, în Moldova. Denumirile lor au evoluat în timp la
ispravnici. Acestia aveau atributii militare, administrative si
judecatoresti. Potrivit Regulamentelor Organice, conducatorii
judetelor, în Muntenia si ai tinuturilor, în Moldova, erau
ocârmuitorii care se ocupau de administrarea judetelor si a
tinuturilor, pentru ca cea mai mare parte a activitatii judecatoresti
a fost încredintata tribunalelor de tinuturi, în Moldova si
judecatoriilor de judet în Munteni. Prin Legea pentru consiliile
judetene nr. 396 din 2/14 aprilie 1864 s-a prevazut ca în fiecare
judet se statorniceste un consiliu care se aduna si reprezinta
interesele locale, colective si economice ale judetului. Pâna la
modificarea Legii nr. 396/1864, prin Legea din 31 mai 1904, în lege nu
erau cuprinse prevederi exprese care sa reglementeze personalitatea
juridica a judetelor, desi aceasta rezulta implicit din întreg
cuprinsul legii. Prin legea din 31 mai 1904, printre alte modificari
si completari, s-a introdus un alineat nou (alin. 2) la art. 1, care
prevedea ca judetul este persoana juridica. Consiliul judetean se
compunea din câte doi membri trimisi de fiecare plasa. Acestia erau
alesi de colegiul electoral din fiecare plasa. Ulterior modificarii
intervenite prin Legea din 31 mai 1904, indiferent de numarul plaselor
dintr-un judet, consiliile judetene erau alcatuite din 17 membri.
Potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 396/1864,
presedintele consiliului judetean se alegea de consiliul din sânul
sau, iar potrivit alin .2, comisar al guvernului pe lânga consiliu
este prefectul judetului. Consiliul judetean alegea o delegatie
permanenta formata din 3 membri si 3 supleanti. Potrivit art. 4
delegatia permanenta functiona în lipsa consiliului, adica în perioada
dintre doua sedinte ale consiliului si functiona în lipsa consiliului,
adica în perioada dintre doua sedinte ale consiliului si era prezidata
de prefectul judetului. Ulterior delegatia permanenta era prezidata de
cel mai în vârsta dintre membrii sai. Dupa modificarea din 1894,
delegatia permanenta nu mai era numai înlocuitorul consiliului
judetean, ci avea si atributii proprii. Cu modificarile intervenite în
anii 1872, 1894, 1904, Legea consiliilor judetene a ramas în vigoare
pâna la adoptarea Legii pentru unificarea administrativa din 14 iunie
1925, care, la rândul ei a fost înlocuita prin legea pentru
organizarea administratiei locale din 3 august 1929, abrogata si ca
prin legea administrativa din 1936.

Potrivit prevederilor art. 195 din legea din 1929, administratia
judetului era încredintata consiliului judetean ca organ deliberativ
si delegatiei consiliului judetean si presedintelui acestuia ca organe
executive, iar potrivit dispozitiile art. 73 din legea administrativa
din 1936, administratia judetului era încredintata si prefectului.
Consiliile judetene erau alcatuite de consilierii judeteni alesi, în
raport de populatia judetului si membrii de drept. La rândul lor,
membrii de drept erau de doua feluri: membri de drept cu vot
deliberativ si cu vot consultativ. Durata mandatului consilierilor
alesi si de drept, era, potrivit art. 200, de 5 ani. Consiliile
judetene se alegeau prin vot universal, egal, direct, secret,
obligatoriu, cu scrutin de lista, pa baza reprezentarii proportionale.
Consiliul judetean era convocat de prefect în sedinta de constituire,
iar daca prefectul nu-l convoca, el se întrunea de drept în termen de
15 zile de la respingerea contestatiilor facute împotriva alegerilor
sau de la expirarea termenului în care se puteau face contestatii. La
sedinta de constituire era necesara prezenta a jumatate plus unul din
numarul total al membrilor ce compuneau consiliul. Aceasta sedinta era
prezidata de cel mai în vârsta dintre consilieri. Consiliul judetean
se întrunea, în sesiuni extraordinare, de doua ori pe an. El se
întrunea de drept chiar daca nu era convocat. În sesiunea de la 1
martie se alegeau presedintele si biroul consiliului judetean pe
termen de un an. În sesiuni extraordinare, consiliul judetean se
întrunea ori de câte ori reclamau aceasta interesele judetului.
Consiliul judetan alegea dintre membrii sai o delegatie compusa din
patru membri si din presedintele delegatiei care putea fi luat si în
afara de consiliu. Mandatul membrilor delegatiei dura cât mandatul
consiliului. Presedintele delegatiei este organul executiv al
consiliului seful administratiei judetene. Cu exceptia perioadei
august 1938 - septembrie 1940 aceasta organizare a consiliilor
judetene, a delegatiei judetene a durat cu unele modificari, pâna în
ianuarie 1949, când a fost adoptata Legea 17/15 ianuarie 1949, asupra
consiliilor locale.

Prin legea 5/6 decembrie 1950 s-au creat sfaturi populare la nivel de
regiune, raion ,oras si comuna. Ulterior, prin Legea 2/1968 se
organizeaza din nou judetele conduse de comisiile populare alese, ca
organe locale ale puterii de stat. Prin Constitutia din 1965 s-a
stabilit ca mandatul consiliilor populare judetene sa fie de 5 ani.
Aceste consilii aveau competenta sa aleaga si sa revoce judecatorii,
asesorii populari si procurorii sefi ai judetelor. La nivelul
judetelor si al municipiilor consiliile populare aveau ca organe
executive cu activitate permanenta câte un Comitet executiv si Birou
permanent al comitetului executiv, care rezolvau problemele curente
între sesiunile consiliului popular.

În perioada 27 decembrie 1989- februarie 1992, mai precis pâna la
constituirea consiliilor judetene rezultate din alegerile locale,
organizarea administratiei publice judetene a fost reglementata prin
Decretul - Lege nr. 2/19879, nr.8/1990, nr.81/1990 si Legea nr. 5/1990
privind administrarea judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor
pâna la organizarea de alegeri locale, administratia judetelor a fost
exercitata de consiliile judetene ale Frontului Salvarii Nationale, cu
modificarile aduse prin Decretul-Lege nr. 81/1990 privind Consiliul
Provizoriu de Uniune Nationala si de prefecturi. Potrivit Legii
5/1990, administratia judetelor s-a realizat de catre prefecturi ca
organe ale administratiei de stat cu competenta generale. Prefecturile
erau compuse din un prefect, doi prefecti , un secretar si sapte
membri. Prefecturile se întruneau, de regula, o data pe saptamâna,
precum si ori d câte ori era necesar, lucrând valabil în prezenta
majoritatii membrilor lor.

În realizarea atributiilor ce le aveau, prefecturile emiteau decizii
care puteau fi anulate de catre organele ierarhic superioare atunci
când contraveneau legii, decretelor, hotarârilor guvernului ori
deciziilor organelor administratiei de stat ierarhic superioare. La
nivelul judetelor functionau, potrivit legii, organe locale se
specialitate ale administratiei de stat, care erau subordonate, atât
prefecturilor, cât si ministerelor sau celorlalte organe se
specialitate ale administratiei de stat centrale.

COMPETENTA, ALEGEREA SI CONSTITUIREA CONSILIILOR JUDETENE

Constitutia României defineste consiliul judetean ca "autoritatea
administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti, în vedere realizarii serviciilor publice de
interes judetean" ( art. 121, alin 1)

Consiliul judetean se compune din consilieri alesi potrivit
prevederilor Legii nr. 70 / 1991. Numarul consilierilor fiecarui
consiliu judetean se stabileste în raport cu populatia judetului
existenta la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile ,
astfel: pentru judetele cu populatie de pâna la 350.000 locuitori,
numarul consilierilor judeteni este de 37, pentru cele cu o populatie
între 350.001 si 500.000 locuitori, numarul consilierilor este de 39,
iar în judetele cu peste 500.000 locuitori numarul consilierilor este
de 45.

Prin lege sunt stabilite si incompatibilitatile ale calitatii de
consilier cu alte functii publice. Membrii consiliilor locale pot fi
membrii consiliilor judetene numai daca au candidat daca au candidat
si au fost alesi consilieri judeteni.

Alegerea consiliilor judetene. Regimul electoral pentru alegerea
consilierilor judeteni ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles