Manastirea Dealu

Trimis la data: 2003-11-01 Materia: Religie Nivel: Gimnaziu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Albert P. Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mănăstirea Dealu, numită uneori şi ‘’ Sfintul Niculae dintre vii ‘’, este aşezată pe un deal, situat dincolo de apa Ialomiţei, la câţiva kilometri nord-est de oraşul Tîrgovişte- vechea capitală a Ţării Românesti. Ea este una din străvechile aşezări monahale de la noi,iar biserica ei,unul din cele mai de seama monumente de arhitectura religioasă din ţară noastră. Data fundării ei nu este încă pe deplin desluşită.Se poate să fi fost ridicată in zilele lui Mircea cel Bătrân {1386 – 1418} de vreun mănunchi de călugări veniţi din ctitoriile oltene ale Sfăntului Nicodim adică petrecând în muncă şi rugăciune.

SCOALA GENERALA NR. 4
MUNICIPIUL SĂCELE
JUDEŢUL BRAŞOV
CLASA VII C








REFERAT LA RELIGIE


TEMA : MĂNĂSTIREA DEALU





Elev : SĂVESCU COSMIN VLĂDUŢ











2003



MĂNĂSTIREA DEALU






Mănăstirea Dealu, numită uneori şi ‘’ Sfintul Niculae dintre vii ‘’, este aşezată pe un deal, situat dincolo de apa Ialomiţei, la câţiva kilometri nord-est de oraşul Tîrgovişte- vechea capitală a Ţării Românesti. Ea este una din străvechile aşezări monahale de la noi,iar biserica ei,unul din cele mai de seama monumente de arhitectura religioasă din ţară noastră.
Data fundării ei nu este încă pe deplin desluşită.Se poate să fi fost ridicată in zilele lui Mircea cel Bătrân {1386 – 1418} de vreun mănunchi de călugări veniţi din ctitoriile oltene ale Sfăntului Nicodim adică petrecând în muncă şi rugăciune.
Documentar, se întâlneşte pt. Prima data la 17 noiembrie 1431, când voievodul Alexandru Aldea {1431 – 1436} , întru pomenirea ‘’sf răposatului părintelui domnii mele Mircea Voievod şi apoi şi domnii mele ‘’, i-a făcut o însemnată danie, numind-o in hrisov ‘’mănăstirea de la Dealu , lăcaşul sf. Arhierarh şi făcător de minuni Nicolae’’.
Alte mănăstiri documentate, sunt hrisoavele voievozilor munteni Vladislav al II-lea {1447 –1474}, din 1474 ; şi Basarab cel Tânăr {1477-1481},din 1478 ,se refera la vechea Mănăstire ,,de la Dealu’’, care , după unii cercetători , a fost locul de veşnică odihnă a domnitorilor din fam.,,Drăculeştilor’’, adică al celor scoboritori din voievodul Vlad Dracul {1436 – 1446}.
Cu vremea ,,Mănăstirea din Deal ‘’, năruindu-se , voievodul Radu cel Mare {1495 – 1508}, între anii 1499 si 1501, a refăcut-o din temeliile ,a înzestrat-o ,,cu toate bunătăţile ‘’ şi a înfrumuseţat-o ,,cu mari frumuseţi ‘’, devenind astfel nou ctitor al ei .
Biserica, sfinţită la 4 decembrie 1501, era, la acea dată, cea mai frumoasă din câte se întâlnise pe pământul Tării Româneşti, fiind construită – se crede – de vestitul meşter Manole , care, mai apoi, a clădit şi biserica lui Neagoe Basarab de la Argeş . După mărturia contemporanului Gavril Potulera lucrată ,,tot cu piatră cioplită şi stâlpii uşilor şi ferestrelor tot de marmora’’, aşa încât era cu adevărat o ,,biserică frumoasă şi minunată ‘’
Este în formă de treflă, constând într-un altar heptagonal în exterior semicircular în interior, dintr-un naos, lărgit în părţile laterale cu câte un sân , circular înăuntru şi pentagonal în afară , şi dintr-un pronaos dreptunghiular, ,,împărţit, printr-un arc dublu transversal, în două părţi inegale’’ .Pe dinafară , pereţii sunt placaţi în întregime ,,cu piatră fătuită şi profilată ‘’ , sunt împărţiţi printr-un brîu ,,în formă de ciubuc’’ în două câmpuri neegale, decorate cu ,,arcade oarbe’’. În câmpul de jos se găsesc 6 ferestre dreptunghiulare, iar în cel de sus 8 rozete rotunde ,,din piatră ajurată, care luminează partea de sus a bisericii şi bolţile .
Deasupra uşii se află icoana hramului, Sf. Niculae, lucrată în mozaic.

-1-

Pe acoperiş se ridică 3 turle cu câte 8 feţe : una mare pe naos si alte 3 mai mici pe pronaos. Tustrele sunt ,,frumos proporţionate’’ şi la bază ,,sunt acoperite’’ cu plăci de piatră împodobite cu ,,ornamente fin sculptate, din împletituri şi flori geometrice ‘’.
Arhitectura ei este ,,sârbească ca plan şi ca dispoziţiuni generale’’, iar ,,ornamentaţia faţadelor este în stil armenesc şi se aseamănă cu cel de la biserica episcopală din Argeş , ca şi cu cea de la biserica Trei Ierarhi din Iaşi ‘’. Maiestria şi simetria construcţiei ei reflectă stadiul ridicat al dezvoltării artistice la care ajunsese Tara Româneasca la începutul sec. Ai XVI-lea.
În aprilie 1508 , când Radu cel Mare s-a ,,sfârşit’’, preanoirea mănăstirii nu era încă gata. Lucrul început de el a fost , în parte, isprăvit de fratele său , Vlad Vodă cel Tânăr {Vladut} [ 1510 – 1512] .
Întrucât unul din aceştia ,,n-au apucat a zugrăvi ‘’ cu porunca lui Neagoe Basarab Voda cu vopsele şi cu aur’’, fiind stareţ popa Dionisie.Zugrăveală, lucrată de,,mâna’’ lui Dobromir, a lui Jitian şi Stanciul , era gata la 13 dec. 1514, precum încredinţeaza un hrisov a lui Neagoe Voda din această zi .
Astfel inzestrată şi împodobită , Mănăstirea Dealu în anul 1515, a găzduit, pentru un timp , moaştele Sf. Niofon, patriarhul Ţaringradului , care , sub Radu cel Mare , reorganizase Biserica Tării Româneşti , în 1532 a fost vizitată de Francesco della Vale , secretarul lui Aloisio Gritti din Ardeal, care o găsea ,, foarte mare ‘’ şi căruia vieţuitorii ei i-au vorbit de originea latină a poporului român , 9 iunie 1598 a fost martoră tratativelor purtate aici între solii împăratului Rudolf al ll-lea [1574 – 1608 ] , comisarii imperiali Stefan Szuhay , Bartolomeu Pezzen si Nicolaie Istvanfyi si Mihai Viteazul domnul Tării Româneşti [1593 – 1601 ] 3 ani mai târziu în 1601. a văzut cum de durere , paharnicul Turturea a adus de la ,,Cănpii Tordei ‘’, unde fusese ucis miseleşte la 9/19 august, şi îngropat în pronaosul bisericii ei ,,cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod’’ şi mai apoi cum Radu Buzescu şi soţia sa Preda au aşezat peste mormântul acestei ,,relicve’’ o mică lespede de piatră , păstrată până azi la locul ei , în a cărei înscripţie românească se aminteşte că Viteazul Mihai ,,au fost domn Tărîei Rumăneşti şi Ardealului şi Moldovei ‘’ înfăptuind astfel prima unire a tuturor românilor.
La scurt timp însă odihna acestui voievod a fost tulburată şi mănăstirea supusa unei crunte urgii din partea armatei lui Gabriel Bathory, principele Transilvaniei [1608 – 1613 ] , care, la 29 dec. 1610, prin surprindere şi fără nici o declaraţie de război , a năvălit în Ţara Româneasca , unde a rămas aproape 3 luni . Aşezându-se la Târgovişte, trupele lui au prădat cumplit şi ctitoria de la Dealu.
Prădată de tot ceea ce avea de preţ şi împovarată cu însemnate stricăciuni, Mănăstirea Dealu a ajuns în situaţia destul de grea. Spre a o ajuta, voievodul Radu Mihnea (1611-1616), la 10 iulie 1614, i-a preînnoit hrisoavele de proprietate ce-i fusesera distruse, i-a întărit privilegiul avut mai inainte, da a-şi alege staret numai dintre calugării ei, fără amestec din afară şi i-a făcut însemnate danii şi scutiri pentru ca, din venitul lor , călugării ,, să întărească şi să dreagă sfânta mănăstire’’.

-2-


Reparată după stricăciunile pricinuite de năvalnicii de peste Carpaţi, Mănăstirea Dealu, la 14 februarie 1630, a fost închinată la Mănăstirea Ivir de la Muntele Atos, lucru ce i-a îngreunat mult existenţa. Din această stare a scos-o voievodul Matei Basarab (1632-1654), printr-un hrisov emis în anul 1639.
Acest voievod I-a făcut şi ceva reparaţii, a aşezat tiparniţa în parte din chiliile sale, i-a întărit danii i-a dăruit vase de aur şi o cruce îmbrăcată în argint aurit. Această cruce se păstrează şi acum în muzeul mănăstirii.
Adusă în această destul de infloritoare stare Mănăstirea Dealu, prin anul 1655, a fost cercetată de patriarhul Macarie al Antohiei(1647-1672), aflat în vizită la noi, iar în anul 1690 a fost prădată de trupele generalului Heissler, care, în timpul războiului de atunci dintre austrieci şi turci, care au trecut munţii şi au venit şi în această mănăstire, jefuind-o de tot.
Faptul acesta a făcut ca, spre anul 1713, Constantin Voda Brincoveanu (1688-1714) să înceapă reparaţia ei, zugrăvind-o a doua oară şi acoperind-o cu aramă. Era cea mai de seamă restaurare din câte i se făcuseră de la preînnoirea ei dela Radu cel Mare.
După moartea lui Brîncoveanu, pentru Mănăstirea Dealu încep zile grele. În 1738 a fost prădată de oştile turceşti prinse în război cu cele austriece ; la 1760 se afla,, la mare sărăcie si stricăciune’’ cu toate împrejmuirile ei dărăpănate’’ ; la 1793 a fost năruită de cutremur şi tot cam în acest timp sorocită a fi loc de surghiun pentru persoanele pedepsite de domnie. Reparată între anii 1795-1801 de stareţul ei, Dionisie Lupu, a fost din nou dărămată de cutremurul din 26 octombrie 1802, dar refăcută imediat de aceiaşi stareţ. Dar în 1847 ajunge iar în aceiaşi situaţie fiind vizitată de către domnitorul George Bibescu (1842-1849) la cererea căruia va fi restaurată între anii 1845-1857, lucrările fiind conduse de arhitectul Ioan Schlatter. Cu acest prilej, biserica mănăstirii a fost zugrăvită pentru ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles