Manastirea Voronet

Trimis la data: 2010-08-20 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 64
Autor: Locofat Diana Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Manastirea Voronetului a fost inca de la intemeiere un monument memorial si votiv. Aceasta explica pe de o parte caracteristicile noi ctitorii a Sfantului Stefan cel Mare care, spre deosebire de celelalte manastiri ale domnului, nu avea camera mormintelor. Explica de asemenea, atentia de care s-a bucurat in continuare. Intr-adevar in secolul XVI - mai precis la 1547 - Mitropolitul Grigorie Rosa sfetnic a lui Petru Voda Rares si var cu domnul,construieste pridvorul inchis de la vest, pentru care adopta o solutie nemaiintalnita pana la el, in cadrl careia arhitectura este vizibil subordonata decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin nestrapuns de nici o deschidere. Acest plin amplu, impreuna cu suprafetele laterale ale masivilor contraforti de colti constituie un imens ecran unitar, pe care se desfasoara in culorile ei stralucitoare drama binecunoscutei Judecati de Apoi de la Voronet, singura compozitie de acest fel care se desfasoara continu, fara nici un fel de intrerupere sau trunchiere.

Latimea contrafortului va fi folosita pe fatadele laterale pentru desfasurarea unor teme carora ctitorul picturii se pare ca dorit sa le dea o impotanta deosebita: pe contrafortul de sud Viata Sfantului Nicolae, viata Sfantului Ioan cel Nou si supradimensionat Sfantul Gheorghe omorind balaurul, iar pe cel de nord, compozitia continua verticala a vamilor vazduhului, teme eshatlogica aparuta in mediile calugaresti. Pe restul peretilor exteriori, ordonanta iconografica isi urmeza firul traditional: Arborele lui Ieseu, in regisru vertical de filosofi alaturat - pe fatada de sud, Cinurile pe abside, Acatistul Maicii Domnului, Viata Sfantului Antonie cel Mare, Facerea - pe fatada nord. rnrnDoua elemente se disting in aceasta ordonanta - mai intai elementul antiotoman, reprezentat de teme Sfantuli luptator Gheorghe, de aceea a Vietii Sfantului Ioan cel Nou, care, martirizat de tatari la Cetatea Alba fusese adus la Suceava de Alexandru cel Bun devenise un fel de erou national a luptei impotriva necredinciosilor, si binecunoscutul ansamblu al Acatistului Maicii Domnului. Cel de-al doilea element de "limbaj artistic" este acel al trditiei calugaresti si pustnicesti, mostenire a lui Daniil Sihastru si legata in imaginatia contemporanilor de primul, aceasta parte a clerului aparand, in vremea Sfantului Stefan si a urmasilor lui directi, drept princpalii agitatori la rezistenta impotriva dominatiei straine.rnrnAcest element este reprezentat de temele vietii Sfantului Nicolae, de aceea a vietii Sfantului Antonie, unul dintre intemeietorii calugariei orientale, si de aceea a vamilor vazduhului, de fapt glorificarea vietii pure, a sihastrilor Interiorul urmeaza aceeasi ordonanta traditionala. Fara indoiala, cercetarea erudita a distins mai multe straturi de pictura: cel original, pastra in naos, dar cu portretul votiv poate refacut in vremea lui Sf. Stafan cel Mare, apoi pronaosul pictat, in 1550, cu spijinul mitropolitului Grigore Rosca. rnrnIn general, ordonanta traditionala nu prezinta deosebite particularitati. Doar in pridvor, ordonanta sinaxarului, impartita in serii continue de mici scene, are mai mult decat oriunde caracter de benzi desenate.La Voronet, ca si in alte parti, pictura are, insa, in afara calitatii de expresie a unei ideologii si pe aceea de marturie a unei nesecate curiozitati si a unei vii observatii a realitatii inconjuratoare de catre artist: costume, arme, ustensile, chiar arhitecturi si peisaje, reproduc realitatea, viata pe care pictorii au cunoscut-o si pe care au redat-o cu un pitoresc si cu o verva neintrecute.rnrnIntre paticularitatile acestor reprezentari sunt si unele deosebit de semnificative. Au fost inca de mult semnalate in acest sens expesiile caricaturale ale diavolilor - fapt de natura sa puna problema viziunii romanesti despre infernsi in general a mitologiei eshatologice a romanilor in care diavolii cei caraghiosi ai Voronetului se inrudesc - peste veacuri, ar destul de apropiat - cu ceilalti diavoli prosti, din Danila Prepeleac si din Ivan Turbinca, ai lui Creanga. S-a observat mai putin insa ca inscriptiile desemnand pe pacatosii din iad sunt in "romaneste", iar nu in slavona cum sunt toate celelalte.rn

  • pag. 1
  • pag. 2

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles