Marcel Proust - In cautarea timpului pierdut

Trimis la data: 2004-10-15 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 24
Autor: Petru Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Prozatorul şi eseistul francez care a marcat despărţirea romanului european de formele tradiţionale s-a născut la 10 iulie 1871, în localitatea Auteuil, lîngă Paris, în familia unui medic ilustru.

Repere biografice
Copilăria petrecută la Illiers, adolescenţa şi studiile întrerupte de crizele de astm, tinereţea în care frecventează saloanele pariziene sunt date biografice împrumutate acelui Marcel romanesc ce-şi caută vîrsta pierdută.

Audiază conferinţele lui Henri Bergson la Sorbona, este invitat la recepţiile din înalta societate, se imprieteneşte cu Anna de Noailles, fraţii Bibescu, Francois Mauriac, Cesar Franck, cunoaşte viaţa culturală a Parisului, de unde nu evadează aproape niciodată. Boala nu-i permite părăsirea universului cunoscut, iar prozatorul îşi transformă izolarea în stare favorabilă creaţiei până când, la 18 noiembrie 1922 se stinge din viaţa, fără să fi găsit timpul pierdut.

Universul operei
Marcel Proust a debutat publicând în 1891 câteva schiţe în Revue Blanche, dar prima sa carte a apărut în 1896, sub titlul Plăceri şi zile, şi conţinea eseuri, versuri şi nuvele care prefigurau deja universul tematic al operei ulterioare: nostalgia copilăriei, dorinţa de ocrotire maternă, fluxul memoriei afective, sentimentul tanatic.

Pasionat de ideile filosofice ale lui Bergson, mare iubitor de muzică simfonică, Proust a ţinut, sub un pseudonim, o cronică mondenă în Le Figaro, însă ipostaza artistică ce l-a consacrat în domeniul literar este aceea de romancier. În aceasta postură, scriitorul a inovat toate nivelurile romanului, realizînd o situare a acestuia în zona subiectivităţii depline, tocmai ceea ce constata Andre Maurois: “spiritul omenesc se află repus în centrul lumii; obiectul romanului îl constituie descrierea universului reflectat şi deformat de spirit”.

Opera lui Marcel Proust nu reţine printr-un număr mare de volume sau prin diversitatea domeniilor abordate; ceea ce atrage atenţia exegenţilor şi cititorilor este transfigurarea datelor biografiei în spaţiul operei şi procesul de elaborare pe care l-a presupus creaţia sa şi întreaga evoluţie a romanului din secolul al XX-lea. Plăceri şi zile, Jean Santeuil, Contre Sainte-Beuve, traducerea Bibliei de la Amiens au permers marii aventuri romaneşti şi au pregătit, ca şi în muzică, opera capitală a maestrului.

În căutarea timpului pierdut este una din cele mai mari desfăşurări epice din veacul nostru, însă cea mai puţin narativă. Publicarea celor şapte volume ale ciclului proustian a acoperit intervalul 1913-1927 şi a înregistrat cele mai variate opinii privind valoarea lui: Swann (1913), La umbra fetelor în floare (1919), Guermantes (1920), Sadoma şi Gomora (1922), Prizoniera (1923), Fugara (1925), Timpul regăsit (1927).


În căutarea timpului pierdut
Prezentare generală
Deşi apariţia primului volum al romanului nu a fost apreciată de editurile franceze, care îl considerau a fi un fapt literar complet lipsit de viitor, ulterior critica literară a convenit că romanul proustian este o creaţie cu aspecte autobiografice, de analiză psihologică, în manieră bergsoniană. Intenţia autorului a fost de a reconstitui trecutul nu ca durată consumată, ci ca exerciţiu de percepere afectivă a consistenţei unei etape.

Pornit “în căutarea propriei existenţe”, Proust recurge la procedeul memoriei involuntare, crezînd, ca şi Bergson, că adevărul nu poate fi cunoscut prin procedeul obişnuit al raţiunii, ci numai prin sondarea timpului psihologic, categorie imposibil de divizat şi aflată în permanentă curgere. În ciuda marii lui întinderi, epicul este punctul de rezistenţă al romanului, el fiind substituit adesea de analiza minuţioasă a unor senzaţii şi stări sau de notaţii privind aristocraţia în perioada ei de declin, viaţa saloanelor pariziene – de unde şi latura evident socială a întregului.

Într-o încercare de simplificare ingrată, am putea nota nucleul narativ al fiecărei cărţi astfel: Swann debutează cu evocarea copilăriei personajului-narator, povestire întreruptă de inserarea unei secvenţe erotice, “O dragoste a lui Swann” (protagonista fiind Gilbertine, fosta sa tovarăşă de joacă); următoarele două cărţi continuă aceeaşi linie a epicului, relatînd despre a doua dragoste, Albertine, şi despre profunda admiraţie pentru ducesa Guermantes; cu Sadoma şi Gomora, prezentarea lumii proustiene îşi schimbă unghiul şi personajele, în centru aflîndu-se salonul familiei Verdurin, baronul Charles şi degenerarea erotismului în gelozia faţă de Albertine; Prizoniera şi Fugara propun două ipostaze ale feminităţii din perspectiva egocentrismului masculin (Albertine este un timp sechestrată, apoi reuşeşte să scape, dar moare într-un accident); ultima carte suprimă câţiva ani din cronologia evenimentelor şi îl semnalează pe naratorul-personaj reîntors din provincie şi descoperind multe date schimbate în paradisul copilăriei. Această revelaţie, anume că arta şi memoria pot face ca timpul să fie regăsit, este mult mai profundă, instituindu-se ca idee centrală a cărţii.

S-a spus că Proust a inventat paradisuri, pentru că încă de la începutul vieţii a fost lipsit de ele. Ceea ce a reuşit autorul francez în acest roman a fost însă nu “inventarea” vieţii interioare a individului ca materie analitică, ci faptul de a restitui epicului acea substanţă lirică, derivînd din simboluri intrinseci (partitura, sonata, concertul) şi mai ales succesiunea frazelor, a secvenţelor, potrivit regulilor unei mari simfonii.

Lectura romanului proustian creează cititorului sentimentul că poate retrăi timpul în toată bogăţia lui de senzaţii, şi faptul se datorează viziunii autorului asupra acestei dimensiuni a univeruslui. Perspectiva auctorială asupra duratei are ca suport înţelegerea categoriei temporale pe care o propune Bergson în epocă: cunoaşterea ştiinţifică segmentează curgerea în unitpţi exacte, ore, minute şi secunde, iar cea artistică ia în discuţie adevărata esenţă temporală, şi anume fluxul continuu care nu poate fi divizat în secvenţe, fiecare clipă avînd o consistenţă aparte şi anticipînd bogăţia de senzaţii a celeilalte.

Diferit de timpul ceasornicelor, timpul care face obiectul romanului proustian este un suprapersonaj, este pretextul şi finalitatea aventurii epice. Avînd o sensibilitate rafinată a percepţiei temporale, romancierul demonstrează că imaginile panoramatice ale trecutului se pot şterge, în timp ce lucurri neînsemnate pot reveni în memorie, chiar dacă au făcut parte dintr-un strat al detaliilor lipsite de funcţie imediată şi de contur. Tocmai acest fapt este intuit de personajul-narator în volumul La umbra fetelor în floare:

“Timpul de care dispunem în fiecare zi este elastic; pasiunile pe care le încercăm îl dilată; acelea pe care le inspirăm îl îngustează şi obişnuinţa îl umple”.

Opera lui Proust izvorăşte din ideea de timp şi îşi conturează personajele prin raportare la ea. Prozatorul explorează această noţiune pînă la epuizare, extrăgînd din ea visuri, amintiri, senzaţii şi făcîndu-le substanţă de carte. Eroii romanului sunt proiecţii umane în timp, apar episodic, se dezvăluie parţial şi contradictoriuşi repetă în mediul social al cărţii gestul creatorului lor. El găseşte fericirea doar când reuşeşte de a evita teroarea prezentului aparţine atât autorului, cît şi personajului şi se produce în sensul redobîndirii secvenţiale a momentelor de armonie dintre sine şi clipă.

Analiza duratei temporale a permis scriitorului să nu limiteze conţinutul la psihologia pură şi a depăşit astfel atributul armonizant al cărţii, de a fi doar o labirintică şi gratuită agresiune. Desfăşurarea vieţii lui Marcel este surprinsă pe plan social, frămîntările lui sufleteşti avînd atingere cu perioada pariziană evocată. Latura socială a operei îşi datorează imaginea şi valoarea interesului autorului pentru tot ce este modern, curiozităţii lui analitice, simţului proporţilor prin care sunt nuanţaţi snobii romanului.

Orice analiză atentă a romanului proustian se finalizează cu observaţia că autorul ei a re-creat la toate nivelurile: compoziţie, construcţie arhitectonică, stil. Imaginea globală a lumii mondene, iubirea, timpul, arta sunt temele asupra cărora se opreşte autorul, operînd prin cunoaştere artistică, mise en abyme şi laitmovit.

Gustul unei prăjituri, imaginea unor copaci, o piatră din pavaj declanşează în percepţia personajului amintiri legate afectiv de aceste repere, secvenţe din cuprinsul existenţei şi – cel mai important – certitudinea că pentru individul care ştie descifra semnele prezentului, timpul nu este iremediabil pierdut:

“Vederea micii madlene nu-mi amintise nimic, înainte de o fi gustat; poate pentru că zărindu-le deseori de atunci, fără să le mănânc, pe mesele ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles