Marele recif de corali

Trimis la data: 2007-11-16 Materia: Biologie Nivel: Gimnaziu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 2080
Autor: Cosmina-mihaela Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Marele recif de corali, suficient de mare încât poate fi recunoscut şi de pe lună, a fost construit de animale acvatice mici. Asemeni pădurilor tropicale, oferă casă unei multitudini diversificate de vietăţi. Contrar numelui, Marele Recif de Corali nu este o structură unitară, ci este alcătuit dintr-o adevărată reţea de recife, ce se întind pe o distanţă mai mare de 2000 de km, paralel cu malul nordic al Australiei, de la Insula Lady Elliot, aflată lângă malul Queensland-ul de Sud, până la Papua Noua Guinee.

Origine şi caracteristici
Formarea Marelui recif de corali a început acum mai bine de 18 milioane de ani. În stadiul actual al creşterii, ce durează 8000 de ani, se formează noi straturi ce acoperă structurile mai vechi.

Pe toată lungimea lui, reciful se află la distanţe diferite faţă de mal (între 15 şi 200 km.)şi se întinde pe o suprafaţă de 230 000 de kilometrii pătraţi. Partea principală a recifului este formată din mai mult de 2100 de recife separate şi înconjoară 540 de insule din apropierea malului.

Spre deosebire de partea centrală, în care recifele se găsesc relativ dispersate, în partea de Sud şi de Nord acestea sunt mult mai apropiate. În partea de Nord, unde cresc şi copacii mangrove, se formează şi multe zone mlăştinoase. Între Marele recif şi mal se găseşte laguna de recif, care numai în puţine locui este mai adâncă de 100 de metrii. Pe fundul acesteia se află o câmpie de mâl protejată de malul apropiat.

Marginea dinspre mare a recifului este abruptă pe mai multe mii de metrii, fiind astfel supusă furiei valurilor şi furtunilor.
Creşterea coralilor aici este mai pronunţată, cu toate că aici sunt cele mai mari pierderi de corali, preţul plătit valurilor. Mare parte din coralii desprinşi se întorc totuşi şi formează noi „stânci”, astfel reciful se distruge şi se clădeşte încontinuu.

Formarea recifului de corali
Recifele de corali sunt de fapt „stânci vii”. Sunt compuşi din mii de polipi ancoraţi în scheletul de var protector, secretat de propriile ventuze. Dacă polipii se înmulţesc, reciful creşte de la an la an. Fiecare polip de coral se leagă de vecinul său prin punţi de ţesuturi vii, contribuind astfel la întărirea materiei.

Alt formator important al recifului este muşchiul roşu de var, ce are aspectul unui smoc roz de vată. Acesta produce piatră de var,care solidifică şi mai mult reciful. Un alt tip de muşchi, ce trăieşte pe creasta recifului, produce un fel de „rumeguş”, acesta fixează şi mai bine suprafeţele de sedimentare.

Cu timpul, această populaţie duce la formarea unei structuri complexe, reciful de corali, care la nivelul scheletelor goale din piatră de var, este reprezentată de doar de un star subţire de coral viu.

Fiecare specie de coral are un model propriu de creştere, astfel încât formează structuri variate, de la dâmburi şi suprafeţe plane până la forme de evantai şi forme asemănătoare coarnelor de cerbi.

Fauna recifului
Majoritatea coralilor sunt albi, deoarece nu sunt altceva decât materialul component al scheletului polipilor morţi. Polipi vii însă sunt frecvent coloraţi. Astfel întâlnim corali ce se fălesc cu nuanţele lor de: roşu aprins, galben, portocaliu, lila roz şi verde. Perciformi galbeni şi albaştrii de corali şi peşti buzaţi roz ţipător,lila şi galbeni se ceartă cu melci marini albi roşietici, stele cu braţele verzui şerpuind şi cu stele de mare cu reflexe albăstrui. Aceste culori vii au rolul de a induce în eroare inamicii şi în acest timp stabilesc, fără urmă de îndoială, apartenenţa la o anumită specie.

Munca în echipă a peştilor
Peştii recifelor se strâng uneori şi aşteaptă împreună apariţia crevetelor şi a peştilor-buzaţi. Aceştia le înlătură paraziţii şi ţesuturile bolnave. Acest lucru este benefic ambilor părţi:peştii sanitari au sursă sigură de hrană, iar peştii mari rămân sănătoşi.
Un alt exemplu al convieţuirii este cel al guvizilor cu crevetele. Perechea de crevete sapă şi întreţin un tunel, pe care îl împart însă cu o pereche de guvizi. Guvizii au ochiul ager semnalează orice pericol crevetelor cu vederea slabă, prin lovirea antenelor acestea cu coada.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles