Marimi fizice

Aşa cum am arătat ,ampermetrul se conectează în serie cu elementul respectiv (rezistorul) ,iar voltmetrul se conectează în derivaţie cu acel element .Odată introduse în montajul electric atît ampermetrul cît şi voltmetrul devin elemente ale montajului respectiv. Prin introducerea instrumentelor de masură în montaj ,acesta se modifică din punct de vedere electric .

În mod tacit ,pînă acum, am considerat atît ampermetrul cît şi voltmetrul ca elemente ideale ,elemente care nu modifică starea electrică a sistemului prin introducerea lor în montaj. Pentru ca să se realizeze această condiţie ,ampermetrul trebuie să aibă rezistenţa electrică nulă iar voltmetrul trebuie să aibă o rezistenţă electrică enorm de mare, teoretic infinită.

Instrumentele reale nu pot îndeplini această condiţie .Fiecare instrument de măsură se apropie de condiţia ideală dacă sunt folosite pentru anumite intervale de valori. Ampermetrul real are rezistenţa electrică (RA) diferită de zero , dar mult mai mica decît rezistenţa electrică (R) a rezistorului cu care se înseriază (RA >R).

Pentru a îndeplini aceste condiţii instrumentele de măsură se utilizează pentru anumite domenii de valori măsurate. Aceste domenii sunt indicate de scala instrumentului respectiv . În montajul respectiv trebuie sa folosim un instrument corespunzător .De exemplu dacă intensitatea curentului care trebuie determinată este de ordinul cîtorva amperi se utilizează un ampermetru cu scala 0-10 A. De asemenea dacă estimăm că tensiunea măsurată este de ordinul volţilor utilizăm un voltmetru cu scala 0-12 V. Aceste restricţii au consecinţe practic nedorite ,conducînd la necesitatea de a dispune de o mare varietate de instrumente de măsură .

Utilizarea ampermetrului

Deoarece măsurările presupun determinarea unor intensităţi necunoscute ,la introducerea ampermetrului în circuit se alege la început domeniul cel mai mare posibil .Dacă acul ampermetrului a deviat foarte puţin se poate folosi o altă bornă inferioară ,fără a deteriora aparatul ,astfel încît citirea să fie cît mai exactă . Valoarea maximă a diviziunilor cadranului coincide cu valoarea intensităţii curentului la care ampermetrul a fost conectat în circuit .De exemplu dacă acul ampermetrului s-a oprit în dreptul diviziunii 80, atunci I=580/100 =4A

Şuntul ampermetrului

Să considerăm un ampermetru cu rezistenţă electrică proprie RA care poate măsura curenţii cu intensitatea maximă , Im .Pentru a mări domeniul de utilizare de n ori , pentru a-l putea utiliza la măsurarea unor curenţi electrici cu intensitatea maximă I ,n=I/Im ,se conectează în paralel cu ampermetrul uni rezistor senumit şunt ,cu rezistenţa electrică RS .