Mecanisme de decizie in Uniunea Europeana

Trimis la data: 2007-03-13 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 41 Nota: / 10 Downloads: 1
Autor: Eugenia Dimensiune: 97kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Mecanisme de decizie in Uniunea Europeana
Procesul European de integrare este cel mai vechi dintre toate proiectele de regionalizare şi spre deosebire de celelalte MERCOSUR (în America Latina), ASEAN (în Asia de Sud-Est), NAFTA (în America de Nord), acesta îşi propune şi unificarea culturală, nu numai cea economică. Ideea unificării europene are însă o istorie foarte veche. Ideea transformării Europei într-un stat federativ a fost trăita de oameni politici, precum Napoleon, dar şi de filosofi, precum Saint Simon, care a cerut Frantei, Angliei si Germaniei sa ia iniţiativa convocării unui parlament european în care să poată intra celelalte state europene.

Referat despre Mecanisme de decizie in Uniunea Europeana
După Revoluţia de la 1848 ideea unei Europe Unite încetează să mai joace un rol politic. A fost nevoie de două războaie mondiale în care Europa a pierdut poziţiile dominante, de dezvoltarea excepţională a Americii ca putere dominantă decisivă, pentru ca ideea unei Europe Unite să iasă din nou la iveală. Astfel începuturile integrării europene au luat forma unei pieţe comune a oţelului şi cărbunelui (1954) şi în final, Tratatul de la Maastricht (1991) care reglementează normele integrării.

Scopul UE a devenit crearea unei ‘uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei’, ceea ce e o formulă de a evita noţiunile de uniune politică sau de federaţie, noţiuni pe care ţări ca Marea Britanie, Franţa sau Danemarca le consideră deocamdată inacceptabile.

Uniunea s-a extins de la sectoarele economice principale (libertatea de circulaţie a bunurilor, politica de concurenţă, politica agricolă) la altele, care afectează sau care sunt afectate de deciziile comunitare, cum sunt politica de coeziune, politica sociala, politici macroeconomice, telecomunicaţii, cercetare, o parte din sectoarele sănătate, educaţie s.a.

Uniunea se sprijină în prezent pe trei “stâlpi” sau piloni: pilonul comunitar, constituit din trei comunităţi: CECO, Comunitatea europeană (fosta CEE) şi Comunitatea europeană a energiei atomice (Euratom); politica externă şi de securitate comună (PESC; al doilea pilon); şi cooperarea în materie de justiţie şi afaceri interne (al treilea pilon).

Uniunea Europeană este o organizaţie unică. Ea nu este nici o federaţie, nici o confederaţie de state, nici o organizaţie internaţională, pentru că nu are (încă) personalitatea juridică ce i-ar permite, spre exemplu, să încheie acorduri cu state exterioare. Totuşi, în realitate, doctrina recunoaşte în general Uniunii această personalitate, din moment ce ea deja a încheiat acorduri cu terţe state. În fine, UE posedă o serie de instituţii cărora statele membre le-au transferat o parte a competenţelor lor.

Un proiect de Constituţie a Uniunii Europene ce avea ca scop transformarea Uniunii într-o cvasi-federaţie, cu presedinte şi ministru de externe, a fost respins prin referendum în Franţa şi Olanda, astfel că proiectul de Constituţie rămâne pe loc.

Philipe Seguin remarcă, referitor la Tratatul de la Maastricht, semnat în 1991, că nu poate crea o „nouă cetăţenie“ şi nici un „ipotetic popor european“. Autorul este de părere că Tratatul prevede un federalism mascat, în baza principiului regionalizării. În acelaşi timp, Seguin considera că relaţiile dintre regiuni vor deveni tensionate datorită raţiunilor economice, astfel încât nu vor mai putea fi gestionate de instituţiile pulverizate.

Acelaşi autor susţinea că se vor înlocui cele câteva frontiere locale vizibile, dar foarte reale; se vor crea mici provincii acolo unde existau state mari, provincii în care trăiesc comunităţi crispate asupra egoismelor locale; regiunile bogate vor deveni şi mai bogate iar cele sărace vor deveni şi mai sărace. Vom asista la marea întoarcere a feudalităţii fapt care a început deja să se manifeste pe scară largă. Prin aceste cuvinte Seguin vroia să avertizeze că Tratatul nu este decât o creaţie a statelor puternice care doresc să-şi sporească controlul asupra statelor mai mici şi mai slab dezvoltate economic.
Alte critici care s-au adus proiectului de integrare europeană, au fost la adresa obiectivului european criticat că ar fi crearea unei federaţii de state dupa modelul SUA prebelic si nu al SUA început astăzi pentru viitor.

În alte opinii critice Europa este acuzată de lipsă de identitate şi de profil de neclaritate in privinta scopurilor. În fine, alte păreri din categoria celor care contestă succesul Uniunii Europene acreditează ideea conform căreia tensiunea dintre „Europa economică“ şi „Europa culturală“ constituie o piatră de încercare pentru responsabilii integrării.

Astfel, s-a considerat că baza integrării adică cea economică este greşită şi că ar fi mai corect să se plece de la „Europa culturală“. În continuare, s-a spus ca nu se poate vorbi de o civilizatie europeană care ar reprezenta o bază solidă de plecare in construcţia Europei Unite. Pe de altă parte, Domenach spune că „proximitatea naşte întotdeauna reflexe de diferenţiere, de iritare şi ostilitate“. Prin aceste cuvinte, autorul vrea să demonstreze ca o Europă Unită ar stârni orgoliile identităţilor culturale care ar putea degenera în serioase conflicte. Tema creării unei identităţi culturale europene, dată fiind forţa identităţilor naţionale existente în Europa, a născut fel de fel de comentarii. Pe marginea acestui subiect, înca din anul 1960 Raymond Aron spunea că vechile naţiuni vor trăi în inimile oamenilor, iar dragostea pentru naţiunea europeană nu s-a născut încă, dacă acest lucru se va întâmpla vreodată.

Alte opinii sustin că procesul de integrare europeană va trebui să ţină seama de tendinţele europene comune şi să proiecteze un mit al originii, să rescrie istoria, să inventeze tradiţii, ritualuri, simboluri care să creeze o nouă identitate. Un alt concept care este folosit astăzi, când Uniunea Europeană este o realitate incontestabilă, este cel de „naţiune europeană“. Din punct de vedere static, conceptul de naţiune constă în asamblarea unor caracteristici comune cum ar fi „comunitatea de limbă“, „comunitatea geografică“, „comunitatea statală“ ori „comunitatea economică“. Pentru a defini naţiunea europeană însă, se cere un concept dinamic al naţiunilor ce constă în identificarea caracteristicilor facerii, producerii unei naţiuni.

În acest sens, Andrei Marga reproduce cuvintele unui gânditor care spunea că „naţiunile sunt comunităţi culturale şi de destin conştiente, care sunt unite din punct de vedere politic sau năzuiesc la unire sau eliberare; naţiunile sunt mari şcoli – nu mari familii, naţiunile sunt neîndoielnic comunităţi ale spiritului“. Încă de la primele încercări de coagulare ideologică a unui spaţiu comun numit Europa a survenit firesc întrebarea referitoare la limitele teritoriale ale acestui spaţiu şi la încadrarea în geografia lumii.

Definiţia cea mai completă şi plastică din acest punct de vedere îi aparţine lui Charles de Gaulle care vedea în Europa spaţiul de la „Atlantic la Ural“. Această definiţie însă, ridică o serie de probleme greu surmontabile la nivel politic şi instituţionalizat pentru Uniunea Europeană care pun în discuţie eficienţa criteriului geografic când încercam să definim Europa. De aceea, putem spune că perspectiva geografică pur şi simplu nu este decât un argument în vederea „lărgirii Europei“ de la graniţele ei actuale către cele ideale cu atât mai mult, cu cât este luată în calcul şi integrarea unei ţări musulmane precum Turcia, în scenariul viitor, de extindere a Uniunii Europene. Procesul european constă în principal însă, în proiectarea şi edificarea unei Europe Unite, în a depăşi stadiul „Europei Piaţă“ spre a deveni o „Europa Putere“.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles