Mecanisme psihice de prelucrare a informatiei

Trimis la data: 2003-10-23 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 78 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Vladut Dimensiune: 92kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Psihicul reprezintă o organizare sistemica, ce include 4 mari categorii de mecanisme psihice: mecanismele informational-operationale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii şi mecanismele psihice integratoare.Trăind intr-un mediu informaţional, omul are nevoie de o serie de instrumente care sa-i permită operarea adecvata cu informaţii. Unele dintre aceste instrumente sunt mecanismele psihice de prelucrare a informaţiilor. Prin toate, el prelucrează informaţiile, dar fiecare o face în felul sau, dispunând de funcţii specifice.

MECANISMELE PSIHICE OPERAŢIONAL-INFORMAŢIONALE
DE PRELUCRARE PRIMARA A INFORMAŢIILOR (INTRODUCERE LA SENZATII, PERCEPŢII şi REPREZENTĂRI)

Psihicul reprezintă o organizare sistemica, ce include 4 mari categorii de mecanisme psihice: mecanismele informational-operationale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii şi mecanismele psihice integratoare.
Trăind intr-un mediu informaţional, omul are nevoie de o serie de instrumente care sa-i permită operarea adecvata cu informaţii. Unele dintre aceste instrumente sunt mecanismele psihice de prelucrare a informaţiilor. Prin toate, el prelucrează informaţiile, dar fiecare o face în felul sau, dispunând de funcţii specifice.
Prin senzaţii, omul captează, înregistrează şi efectuează o prelucrare iniţiala destul de simpla a informaţiilor. La nivelul lor, nu-i sunt accesibile decât însuşirile concrete simple, izolate ale obiectelor şi fenomenelor, care sunt insa insuficiente pentru adaptarea rapida la mediu.
De aceea el recurge la percepţii, ca mecanisme psihice de prelucrare aprofundata nu a insusirilor, ci a obiectelor luate ca întreguri distincte, ca trăsături ce conţin elemente inter-relaţionale. La acest nivel omului ii este accesibila semnificaţia obiectelor în virtutea căreia, acestea capătă valoare adaptativă. Percepţia este legata „de aici şi acum” de ceea ce se întâmpla în prezent.
Pentru a evoca experienţe trecute, omul se serveşte de reprezentare, prin intermediul căreia îşi reexprimă experienţa. Unele dintre aceste mecanisme, dar mai ales senzaţiile şi percepţiile functioneaza la nivel intrasemantic, rolul lor fiind, mai ales, de a extrage informaţii din semnale şi de a asigura, traducerea ei în comportamente. Reprezentarea functioneaza la nivelul semantic al identificării obiectelor.
Mecanismele de prelucrare primara a informaţiilor, apar şi se dezvolta în activitate, astfel încât ele sunt mijloace eficiente, ameliorativ-optimizatoare.


SPECIFICUL PSIHOLOGIC AL SENZATIEI

In diferite lucrări de specialitate, termenul de senzaţie, prezintă unele „ambiguităţi” datorate disputelor teoretice în care a fost implicat.
Psihologia contemporana oferă definiţii de lucru, operaţionale ale senzaţiei, uneori intr-o forma generala. Astfel pornindu-se de la considerarea stimulului ca o „sursa fizica de energie care activează organul de simt”, se arata ca termenul de senzaţie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul răspunde la stimuli (Feldman 1990).
Din perspectiva psiho-cognitivistă, senzaţia este definita ca „eveniment psihic elementar, rezultând în tratarea informaţiilor în SNC, în urma stimulării unui organ de simt „(Bonnet, 1994).
Asemenea definiţii sunt prea generale şi nespecifice. Ele conduc la confundarea senzaţiei cu alte procese prin care organismul răspunde la acţiunea stimulului. Pentru a surprinde specificitatea senzaţiei, este indicata compararea senzaţiei fie cu unele fenomene inferioare cum ar fi excitaţia, fie cu unele superioare ei , ca de exemplu percepţia.
Pentru demonstrarea specificului psihologic al senzatiei, se recurge la compararea senzatiei fie cu unele fenomene inferioare ei ( excitatia) sau cu fenomene superioare ei (perceptia).
( Compararea senzatiei cu excitatia
Henri Pieron considera senzaţiile ca fiind forme elementare de inserare în reglarea comportamentului a acţiunilor exercitate de mediu(1957). Ele există atunci când „eficacitatea unei stimulări este relevată printr-o reacţie generală a organismului, când efectul stimulării ne poate integra în sistemul vieţii psihice, care guvernează adaptarea la mediu”. Derivă de aici că trebuie făcută o distincţie intre excitaţie şi senzaţie.
Astfel,
- Excitatia presupune o modificare locala reversibila sub influenta actiunii stimulului.
- Senzatia implica transmiterea excitatiei pina la centri care au capacitatea de a inregistra experientele de natura sa asigure adaptarea conduitelor individului.
Daca, de exemplu, lumina este impiedicata sa ajunga in zona centrala a analizorului vizual, senzatia vizuala nu va aparea, dar aceasta nu inseamna ca reflexul pupilar va fi impiedicat sa intre in functiune.
Unii stimuli pot ramine reflexogeni, fara a angaja direct o senzatie, dar ei putind sa influenteze comportamentul. Ei se integreaza in reglarea comportamentului prin raspunsurile reflexe primare, susceptibile a da nastere unor senzatii, contribuind astfel la cunoasterea indirecta a mediului.
Aceasta l-a determinat pe PIERON sa vorbeasca de existenta unei specificitati prezenzoriale in caile sensibilitatii, care se manifesta la nivelul diferitelor etape functionale.
Senzatia are doua stadii:
stadiul presenzorial
- stadiul de excitatie sau de reflex
- caracterizat printr-o reactie localizata, dar integrata prin efectele ei in circuitul reglator.
stadiul senzatiei propriu-zise
- ca reflectare a unor insusiri ale obiectelor
Definirea senzatiei prin opozitie cu excitatia are o dubla semnificatie:
( se precizeaza mai bine distinctia dintre fiziologic si psihologic
( se subliniaza continuitatea lor, integrarea fiziologicului in sau de catre psihologic, asigurandu-se in felul acesta reglarea generala a comportamentului.
( Compararea senzatiei cu perceptia
Raportarea senzaţiei la percepţie reprezintă, cea mai răspândita modalitate de definire şi individualizare a senzaţiei. Punerea fata în fata a doua mecanisme cognitive reuşeşte sa conducă la surprinderea notelor distinctive a fiecăruia dintre ele.
Primul demers in acest sens a fost intreprins inca din sec.19, cind Thomas Reid concepea senzatiile ca fiind unitati psihice elementare si primitive care, combinindu-se si asociindu-se intre ele, duc la perceptii.
Reid obseva caracterul primitiv al senzatiilor elementare, comparativ cu caracterul complex si structural al perceptiilor.
Inspirandu-se din chimie, Reid deriva perceptia din senzatie, ca pe un corp compus din corpuri mai simple.
O alta diferenta sesizata de Reid, intre S si P:
(senzatiile – experinte mintale pur subiective
(perceptiile – permit o priza de constiinta directa a obiectelor fizice care exista independent de cel ce le percepe.
( COREN, PORAC si WARD, 1984:
( senzatia - ,,o simpla experienta constienta asociata stimulilor”
(perceptia - ,,experienta constienta asupra obiectelor si a relatiilor obiectelor.”
Senzatia = procesul cu ajutorul caruia stimulii sunt detectati si codati, spre deosebire de
perceptie = procesul mintal al organizarii si interpretarii senzatiilor.
( In cercetarile actuale, dominate de psihologia cognitiva, distinctia dinre S si P capata o noua valoare.
Senzatia se refera la tratarea senzoriala a informatiilor fizice, independent de semnificatia lor.
Perceptia este direct legata de semnificatia obiectelor si de interpretarea informatiilor senzoriale.
Definirea senzatiei prin integrare psihofiziologica
Definirea senzaţiei se poate face prin raportarea ei, nu doar la fenomenele fiziologice şi psihice, aflate în imediata sa apropiere, ci şi la alte „fapte”, obiective sau subiective.
Piere Salzi, psiholog francez, arata ca in analiza senzatiilor exista trei categorii de fapte care ar trebui sa retina atentia:
fapte obiective,
fapte nervoase,
fapte mintale
Senzatia corespunde unui obiect real, implica participarea unui aparat nervos si are antecedente si concomitente de natura subiectiva.
Obiectul si stimularea nervoasa apar drept conditii necesare, dar nu si suficiente pentru senzatii. O mare importanta au faptele mintale, constiinta, imaginile si rationamentul fiind cele care determina senzatia:
constiinta: intervine real in ordinea senzatiilor,
imaginea: serveste la directionarea atentiei,
rationamentul: da posibilitatea constiintei sa avanseze prin apelul la noi premise
Deoarece senzatia decurge din activitatea mintala, ea se va perfectiona corelat cu interventia acestei activitati.
Perfectionarea senzatiilor nu constituie doar o urmare a bunei functionalitati anatomo-fiziologice, ci se datoreaza si perfectionarii activitatii mintale a individului. Nu numai simturile ascut mintea omului, ci si mintea contribuie la ascutimea simturilor.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles