Mecanismele diviziunii celulare si testarea unor substante care pot influenta

Trimis la data: 2009-05-19 Materia: Biologie Nivel: Liceu Pagini: 24 Nota: / 10 Downloads: 304
Autor: Killa Dimensiune: 32685kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Această lucrare are drept scop observarea mecanismelor diviziunii celulare şi testarea unor substanţe ce pot influenţa, în diferite moduri acest proces vital existenţei. Ca metodă de lucru am ales metoda teoretică, prin consultarea unei vaste bibliografii, şi metoda practică, prin care vom evidenţia atât diviziunea celulară normală, cât şi cea influenţată de anumiţi factori.

Se încearcă obţinerea unor rezultate care să deschidă o cale spre o cercetare mai complexă în urma căreia să reiasă anumite proprietăţi sau diferite efecte pe care factorii testaţi le au asupra procesului de diviziune celulară.

2. Consideraţii teoretice
A. Diviziunea propriu-zisă

Diviziunea celulară are mai multe modalităţi de desfăşurare. Dintre acestea, P. Grasse (1952) remarcă existenţa a două tipuri fundamentale: pleuromitoza şi ortomitoza. Mitoza propriu-zisă (sau ortomitoza adevărată) reprezintă cea de-a patra perioadă a ciclului celular (sau perioada mitotică - M), în care se desfăşoară procesele distributive. Lungimea totală a materialului genetic este foarte mare (o celulă umană tipică are aproximativ 2 m de ADN – o lungime de aproape 250.000 de ori mai mare decât diametrul celulei ), şi de aceea distribuţia echilibrată a materialului genetic si a altor substructuri celulare este un proces complex ce se desfăşoară continuu, dar pentru uşurarea înţelegerii este secvenţializat în mod convenţional în 4 faze: profaza, metafaza, anafaza şi telofaza, în timpul cărora au loc transformări biochimice şi morfologice caracteristice, care determină în final formarea a doi nuclei fii şi a doua celule fiice cu acelaşi număr de cromozomi cu al celulei ce s-a divizat.

Profaza
Profaza se caracterizează prin individualizarea cromozomilor, la început sub forma unor filamente duble, subţiri, intim asociate, formând aşa numitul spirem (ghem), dispersate în toată masa nucleului. În tot cursul profazei cromatidele suferă un proces de spiralizare, care are drept consecinţă condensarea, scurtarea şi îngroşarea acestora, cromozomii devenind din ce în ce mai evidenţi. Datorită spiralizării şi condensării, are loc scurtarea filamentelor cromatidice la cca. 1/9 - 1/10 din lungimea lor iniţială. Pe măsură ce profaza înaintează, spirele îşi măresc diametrul şi se reduc ca număr, dând posibilitatea evidenţierii lor la microscop.

În profaza diviziunii mitotice, cromatidele rămân unite la nivelul centromerului, se răsucesc strâns una în jurul alteia, separarea lor realizându-se cu mare greutate. Acest mod de spiralizare este denumit plectonemică. Cromozomii sunt în contact permanent cu învelişul nuclear. În timp ce ciclul de răsucire continuă, nucleolul (sau nucleolii) îşi micşorează volumul, se fragmentează, iar la sfârşitul profazei se dezorganizează. În stadiul final al profazei are loc, de asemenea, dezorganizarea învelişului nuclear, fuziunea carioplasmei cu hialoplasma şi formarea mixoplasmei.

Sunt studii care arată că o parte a materialului nuclear intră în compoziţia cromozomilor iar condensarea parţială a lor s-ar datora depunerii de ARNn. La începutul profazei, sau înaintea acesteia, centrozomul constituit din doi centrioli (diplozom), se înconjoară de aster şi se dedublează. Cei doi centri celulari rezultaţi, fiecare alcătuit din doi centrioli, se îndepărtează unul de altul şi se plasează la cei doi poli opuşi ai celulei. În jurul fiecărui diplozom se dispun fibre ce constituie asterul.

În timpul deplasării centriolilor, are loc biosinteza de microtubuli care vor forma firele (fibrele) fusului de diviziune. Se consideră că fusul este constituit din două tipuri de fibre ce se deosebesc prin origine, mod de formare şi funcţii. S-au identificat fibre continue, care sunt dispuse între cei doi diplozomi fără a fi în legătură cu aceştia şi fibre cromozomice.

Fibrele continue formează fusul central (sau primar). Studiul la microscopul electronic a demonstrat că aceste fibre sunt constituite din numeroşi microtubuli cu diametrul de 200-250 A. În lumina polarizată, fusul de diviziune este birefringent, ceea ce demonstrează natura chimică şi orientarea paralelă a celor două tipuri de fibre (continue şi cromozomice). Natura fibrilară a fusului este demonstrată si de vâscozitatea mai mare faţă de cea a hialoplasmei înconjurătoare.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles