Mediterana Americana

Trimis la data: 2005-04-13 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Nicolae Bucureanu Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mările Mediterane sunt poate compartimentele geografice cele mai complexe si dinamice de pe întreg Oceanul Planetar. Importanţa lor rezultă nu numai din poziţia pe zone de încrucişare între continente şi la marginea marilor mase de ape oceanice, dar în egală măsură şi din modul cum au fost cucerite de om, din caracterele hidrologice, climatice şi potenţialul economic acvatic şi subacvatic. De Mediterane se leaga multiple activitaţi ale populaţiei riverane, ele hrănesc sute de milioane de oameni şi-i pun în legatură cu toată suprafaţa Pământului. Mediteranele sunt nu numai unele din cele mai mari areale către care converg evidente interese politico-economice ale omenirii, dar şi terenul unor ample vârtejuri naturale şi, mai ales, antropice. Mediteranele prezintă o serie de elemente fizice comune, dar fiecare îşi are modalitatea ei proprie de manifestare ca sistem distinct. În continuare, am să ma refer strict la subiectul acestui material, la Mediterana Americană – un ansamblu care cuprinde trei mari bazine: Golful Mexicului, Marea Caraibilor şi Marea Bahamalelor.

Mările Mediterane sunt poate compartimentele geografice cele mai complexe si dinamice de pe întreg Oceanul Planetar. Importanţa lor rezultă nu numai din poziţia pe zone de încrucişare între continente şi la marginea marilor mase de ape oceanice, dar în egală măsură şi din modul cum au fost cucerite de om, din caracterele hidrologice, climatice şi potenţialul economic acvatic şi subacvatic. De Mediterane se leaga multiple activitaţi ale populaţiei riverane, ele hrănesc sute de milioane de oameni şi-i pun în legatură cu toată suprafaţa Pământului. Mediteranele sunt nu numai unele din cele mai mari areale către care converg evidente interese politico-economice ale omenirii, dar şi terenul unor ample vârtejuri naturale şi, mai ales, antropice. Mediteranele prezintă o serie de elemente fizice comune, dar fiecare îşi are modalitatea ei proprie de manifestare ca sistem distinct. În continuare, am să ma refer strict la subiectul acestui material, la Mediterana Americană – un ansamblu care cuprinde trei mari bazine: Golful Mexicului, Marea Caraibilor şi Marea Bahamalelor.
Spre Est, Mediterana este în legătură cu Oceanul Atlantic, de care se separă prin gropi submarine-fose – cum este Depresiunea nord-americană şi Marele Graben Puerto-Rico. Dacă în abisuri limita este marcată prin grabene, la suprafaţa este scoasă în evidenţă de latura estică a grupelor de insule care se desfăşoară prin dreptul deltei fluviului Orinoco până la capătul Peninsulei Florida. De reţinut este faptul că Mediterana Americană, deşi aparent un sistem foarte diversificat cu variate legaturi, constituie totuşi o individualitate distinctă, o formă unitară a lumii fizice, extinsă pe o suprafaţă de 4.703.000Km2. Ea corelează o serie de elemente, mai ales climatice, cu influentă în circuitul curentilor Atlanticului şi mai departe asupra laturii vestice a continentului european. Poziţia sa geografică, între 9o si 30o latitudine nordică, aşadar pe Tropicul Racului, îi conferă anumite caractere fizico-geografice în opoziţie cu alte regiuni şi dă posibilitatea de înţelegere a unor probleme cheie în explicarea mediului natural. Pentru hidrologia şi biologia marină important este faptul ca ea face un larg schimb de ape cu Oceanul Atlantic. Bilanţul hidric nu este deficitar ca al Mediteranei Europene, deoarece realizează schimburi atât ale apelor de suprafaţă cât şi ale straturilor de adâncime.

Geneza şi evoluţia bazinului.

Spaţiul terestru ocupat de Mediterana Americană ca geneză se duce mult în trecutul geologic: este o veche regiune de sedimentare, de slabă rezistenţă, încadrată în linii mari între două scuturi, şi anume scutul canadian, la nord, şi scutul brazilian, la sud. Odată cu dezmembrarea definitivă a continentului Gondwana se schiţează şi configuraţia acestei regiuni, care ulterior prin modificari tectonice multiple va ajunge la forma actuală. Regiunea mediteraneană a fost supusă la presiuni mari, mai ales în timpul mişcărilor laramice (senonian-danian), concomitent cu înălţarea Munţilor Stâncoşi, având ca rezultat şi scufundări ale blocurilor la diferite adâncimi, din care unele au trecut de 8.000m. Mişcările orogenice cretacice au fost insotite de un magmatism puternic, legat pe alocuri de fracturi ale scoarţei terestre. În paleocen şi eocen în urma transgresiunilor repetate apele s-au întins la nord, iar în oligocen s-au retras spre sud. În regiunea Mării Caraibilor, îndeosebi în partea sudică, paleogenul marin este constituit din serii cu cca. 5.000m grosime – gresii calcaroase cu intercalaţii de şisturi argiloase, calcare, etc. În timpul paleogenului o limbă de uscat se întindea din Haiti prin jumătatea sudică a Cubei, prin pragul Mosquito, Honduras şi Yucatan, legându-se cu Mexicul; Golful Mexicului şi Marea Caraibilor erau separate dar aveau largă counicare prin domeniul Tethysului din partea estică. Din schema tectonică a Americii de Nord (după A.Eardley - 1960) rezultă că unele părţi ale regiunii mediteraneene au fost prinse în faze de cutări variate: varisce (cutări paleozoice), nevadiene şi laramice (paleo-mezocainozoice) cu urmări evidente, mai ales ultimile, în crearea formelor majore de relief. În timpul cuaternarului modificările sunt de slabă amploare; ele se pun pe seama vulcanismului, mişcărilor epirogenice şi eustatice. Ca urmare a unei îndelungate şi complexe evoluţii, în cadrul Mediteranei s-au divizat 3 zone cu caractere litologice evidente:
1. zona mediană, cea mai veche, alcătuită din calcare, gresii, argile etc., de vârstă mezozoică, străbătută de porfire, bazalte şi serpentine; această zonă cuprinde o parte din munţii insulelor Puerto-Rico, Haiti, Cuba, Jamaica, Antigua şi Gauadeloupe.
2. zona externă, cea mai recentă, cu roci terţiare şi cuaternare, fără munţi adevăraţi; cuprinde insulele care se desfăşoară din Barbados, prin Bahamas, ataşându-se capetelor peninsulelor Florida şi Yucatan.
3. zona internă este formată numai din roci eruptive, recente – vulcani stinsi sau activi; se extinde în insulele Grenada, Sf. Vincent, Sf. Lucia, Martinica, parte din Haiti şi Jamaica.
Ţinând seama de punctele culminante ale reliefului insulelor (3.140m în Cordiliera Centrală din Haiti) şi de adâncimea marilor fose (9.219m în groapa Puerto-Rico) rezultă că eforturile orogenice în această regiune au fost de tip himalaian.

Golful Mexic

În totalitatea lui este o adevărată mare, pe nedrept numit golf şi cu un procent de insularitate foarte redus (cele mai multe din insule sunt in realitate bancuri coraligene). Are o suprafaţă de 1.540.000Km2. Adâncimea maximă este spre partea de sud-vest, unde apar doua mari gropi, una de 5.203m şi alta de 4.023m. Cca. 73% din zona submarină are adâncimi mai mari de 2.000m. Prin canalul Yucatan (lat de 220Km şi adânc de 90m) încadrat de insula Cuba şi Peninsula Yucatan comunică cu Marea Caraibilor şi prin strâmtoarea Floridei (cu o lăţime de 80Km şi adâncime de 110m) dintre insula Cuba şi Peninsula Florida comunică cu Oceanul Atlantic. Monotonia reliefului platformei continentale este întreruptă din loc în locde unele emergenţe recifale de corali mai ales pe latura sudică şi sud-estică a golfului. În general, coastele sunt joase, pe alocuri mlăştinoase, cu numeroase lacuri litorale închise prin perisipuri de dată recentă; ţărmul este în multe părţi indecis, câmpie litorală joasă marginită de cordoane cu plajă şi dune, mlaştini şi delte, un domeniu amfibiu, foarte instabil, cu forme de acumulare variate datorită şi faptului că mareele nu ajung aici nici la 1m înălţime, neavând forţă să spele imensele cantităţi de materiale terigene transportate de sistemele hidrografice de pe continent, de vânt, ori nisipurile provenite de pe fundul marii.
Resursele naturale ale bazinului mexican sunt numeroase: în ape, vieţuitoare cu o mare densitate şi deosebit de variate ca specii, în subsolul marin, minereuri şi hidrocarburi în diferite formaţiuni geologice. Cercetările navei “Glomar Challenger” au semnalat pe platforma continentală izvoare de petrol submarine care, dacă nu vor fi captate, vor mari contribuţia la poluarea apelor marine. Tot în zona submarină din largul coastelor Floridei, datorită cercetărilor ştiinţifice ale submarinului “Aluminant” au fost identificaţi noduli polimetalici cu un bogat conţinut de minereuri: 17% fier, 16% mangan, 3% aluminiu, 0,40% nichel, 0,30% cobalt, 0,20% cupru, etc. Cercetările subacvatice din cadrul Golfului au dus şi la descoperirea unor izvoare hidrotermale submarine active la 2.600m adâncime, extinse pe o suprafaţă de 10/5Km cu o temperatură în punctele de apariţie de cca. 500oC.

Marea Caraibilor

Reprezintă cea mai mare întindere acvatică din Medtiterana Americană – 2.763.000Km2 – depăşind Mediterana Europeană cu 258.000Km2. Şi acest compartiment provine dintr-o puternică prăbuşire a scoarţei într-o zonă cu mare mobilitate terestră. Unii vulcani submarini au si în prezent o intensă activitate, cum ar fi vulcanul Kiken’s Jenny care a erupt lava fluidă în anii 1975 şi 1977. Datorită poziţiei sale, Marea Caraibilor fiind prinsă între 3 zone vulcanice (America Centală Istmică, Anzii Nordici şi Antilele Mici) se explică variaţia adâncimilor şi gradul de insularitate. Fundul mării este reprezentat printr-o succesiune de gropi şi praguri, dintre care groapa Yucatan cu o adâncime maximă de 4.684m, depresiunea Honduras, cu o adancime maximă de 5.863m, marea fosă Cayman care atinge 7.680m sau groapa Grenadei de 5.624m. Spre deosebire de Golful Mexic, insularitatea în Marea Caraibilor este accentuată existând insule coraligene şi insule vulcanice, acestea din urmă distingându-se ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles