Mercantilismul

Trimis la data: 2007-03-26 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mercantilismul
Mercantilismul, ca doctrină economică, reprezintă prima reflectare teoretică a economiei de piaţă şi marchează începutul formării ştiinţei economice ca ştiinţă autonomă, cu un domeniu de cercetare.Termenul de „mercantilism” a căpătat semnificaţie pentru prima dată în mâinile lui Adam Smith. Din punct de vedere etimologic, acest termen provine din cuvintele ialieneşti: „mercato” care înseamnă piaţă şi „mercantile” care înseamnă ceva legat de câştigul bănesc.

Mercantilismul
Ca doctrină economică, mercantilismul desemnează un ansamblu de idei economice şi de măsuri de politică economică, caracteristice pentru sec. XVI – începutul sec. XVIII, fiind subordonate ideii că bogăţia provine din comerţ şi sporirea ei depinde de sprijinul acordat de către stat comercianţilor. De dată recentă mercantilismul a fost denumit „heringul roşu al istoriografiei” şi „un balon teoretic gigantic”.

Mercantilismul. Evoluţia mercantilismului:
În secolele XV - XVII predominau încă valorile religioase şi concepţiile medievale ale primatului supranaturalului. În opoziţie şi în spirit renascentist, se formează o viziune a omului ce exaltă valorile absolute ale Statului, pe de alta parte, şi ale bogăţiei pe de altă parte. Mercantilismul apare astfel ca primul curent de gândire economică modernă. Marx îi numeşte „primii tălmaci ai lumii moderne”. Ca doctrină şi politică economică, mercantilismul cunoaşte trei etape: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XVI), mercantilismul matur sau sistemul balanţei comerciale (sec. XVII) şi mercantilismul târziu (sec. XVIII).

Mercantilismul
1)Mercantilismul timpuriu:
Mercantilismul secolului al XVI-lea este apreciat ca fiind „Mercantilismul timpuriu”. Primele probleme studiate de mercantilişti au fost cele monetare. Un prim aspect empiric al politicii mercantiliste exista în sec. XVI, fiind numit „bullionismul” spaniol, acesta nefiind explicat în nici o teorie economică. Conchistadorii spanioli aduceau metale preţioase din America în Spania şi de aici ele pătrundeau în alte ţări europene. Sursa de îmbogăţire şi dovada de îmbogăţire, după cum susţineau guvernele, era acumularea de aur şi argint.

Mercantilismul
De la o vreme guvernele au interzis – mai ales în Spania – ieşirea metalelor preţioase, organizând sistemul balanţei contractelor (ţara „A” poate cumpăra de la ţara „B” numai atât cât ţara „B” cumpără de la ţara „A”. Atunci ne putem întreba dacă am putea afirma că în acest fel autorii spanioli au confundat banii cu bogăţia. Mai degrabă, tindem să credem că aceştia apreciau abundenţa monetară pentru că facilita producerea de bogăţie şi din această cauză au încercat să împiedice scurgerea banilor spanioli către alte state. Şi iată că în acest fel au apărut primele elemente ale teoriei cantitative a banilor, înţelegând ca unii economişti spanioli au avut anumite indicii ale influenţei cantitative de bani asupra preţurilor.

Mercantilismul
Ca o concluzie putem spune că mercantilismul timpuriu urmărea, în principal, realizarea unei balanţe monetare active, fără a prezenta o gândire economică fundamentală, ci mai degrabă o lipsă de profunzime şi claritate a ideilor, dar o orientare predilectă spre acţiune, spre praxis-ul economic. Pentru această formă de mercantilism este caracteristică politica externă promovată de Spania, Portugalia, Anglia în sec. XVI. În plan teoretic, caracteristică este lucrarea lui William Stafford – „Analiza critică a unor plângeri ale compatrioţilor noştri”(1581).


Mercantilismul
William Stanford sublinia faptul ca toţi reprezentanţii straturilor sociale se plâng de scumpire şi găsesc straniu ca ea s-a produs odată cu creşterea producţiei. Din cauza falsificării monedei rezultau următoarele: comercianţii străini vindeau mărfurile la preţuri nominale mai mari şi îi sileau pe comercianţii din ţară să ridice preţurile, iar pe lorzi să ridice arenzile. Cu reforma monetara nu se poate rezolva nimic deoarece, in definitiv mărfurile se plătesc tot cu mărfuri şi numai abundenta sau raritatea mărfurilor le poate scădea sau ridica preţurile.

Mercantilismul
El considera ca o îndreptare nu poate veni decât printr-o politica comerciala cuminte, prin care să nu se lase nici una din materii sa treacă in străinătate, nici să se importe bunuri de lux, nici să se cumpere din străinătate mai mult decât se vindea. Pentru remedierea agriculturii şi îndreptarea situaţiei ţărănimii trebuie să se instituie impozite mai mari pe terenurile destinate păşunatului şi mai mici pe cele destinate aratului şi nu în ultimul rând liberalizarea exportului de cereale.

Mercantilismul
2)Mercantilismul matur:
Mercantilismul secolului al XVII-lea este considerat „matur”, politica mercantilistă depăşind teoria cantitativă a banilor. Deşi s-au depreciat, metalele preţioase şi-au menţinut statutul de mărfuri privilegiate o lunga perioadă de timp, crezându-se că abundenţa lor facilitează creditele şi afacerile, permiţând o dezvoltare mai rapidă a producţiei. Pe scurt mercantilismul matur cerea impulsionarea comerţului exterior astfel încât suma de bani intrată să fie mai mare decât cea ieşită. Principalele lucrări ale mercantilismului matur sunt: „Scurt tratat despre cauzele care pot duce la abundenţe de aur şi argint” – Antonio Serra ; „Tratat de economie politică” – Antoine de Montchrestien; „Expunere despre comerţul Angliei cu Indiile Orientale”- Thomas Mun; „Bogăţiile Angliei din comerţul exterior” – Thomas Mun.

Mercantilismul
Treptat, mercantilismul s-a aşezat pe noi fundamente teoretice, transformându-se în doctrină productivă. Prima dovadă în acest sens a fost tratatul de economie politică a lui Antoine de Montchrestien în care se spunea următoarele: „ Nu abundenţa de aur şi argint, cantitatea de perle şi diamante face statele mai bogate şi opulente, ci bunurile necesare vieţii. Este adevărat că noi am devenit mai abundenţi în aur şi argint decât părinţii noştri, dar nu mai înstăriţi sau mai bogaţi”. De aici tragem concluzia că bogăţia este masa produselor consumabile şi o ţară este mai bogată cu cât produce mai multe.
Particularităţi naţionale:

a) Mercantilismul comercial englez este reflectat, în special în lucrarea lui Thomas Mun intitulată „Tezaurul Angliei în comerţul exterior sau balanţa comerţului exterior”.În această carte el tratează chestiuni monetare şi comerţul exterior. Cartea conţine teoria clasica a balanţei comerciale,susţinând că balanţa comerţului nu se reduce doar la compararea importurilor şi exporturilor, ci adăugarea la contul exportului a profitului comercianţilor, iar la contul importului trebuie să se considere doar preţurile de vânzare în Anglia, scăzându-se taxele de vamă şi accizele.

În afară de acestea mai trebuie adăugate la pasiv sumele cheltuite în străinătate şi câştigurile realizate de comercianţii străini în Anglia, iar la activ trebuie ţinut cont de cheltuielile făcute de străini în Anglia şi de veniturile comercianţilor englezi în străinătate. Thomas Mun lărgeste balanţa comercială la o balanţă de plăţi. Moneda este analizată în strânsă legătură cu comerţul: banul ajută comerţul, iar comerţul sporeşte bogăţia în bani. În noţiunea bogăţie autorul distinge trei componente: averea naturală, averea artificială şi averea mobilă. Mun recomandă statului stabilirea artificială a sistemelor de dobânzi, menţinerea şi promovarea unor dobânzi ridicate pentru formarea capitalurilor pentru a putea dezvolta producţia.

Josias Child va aduce rectificări teoriei lui Mun cu privire la „dobânzile ridicate”, contraargumentând că preţul banilor împrumutaţi reprezintă sufletul comerţului, iar pentru o balanţă comercială activă este necesară reducerea dobânzii şi nu creşterea ei, precum şi simplificarea operaţiunilor comerciale pentru sporirea capitalului comercial.

Un alt mercantilist cu un rol foarte important a fost Gresham Sir Thomas care a operat pe piaţa schimburilor pentru a micşora fluctuaţiile cauzate de neplata împrumuturilor sau a dobânzilor. El a înţeles puterea pe care o avea guvernul în modificarea ratei de schimb şi chiar a sugerat crearea unui bilanţ echilibrat de schimb. Gresham a fost cel care a sfătuit-o pe regina Elisabeta I să bată monedă cu un conţinut de metal inferior. Acestea au determinat mai târziu asocierea numelui lui cu principiul monetar cunoscut sub numele ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles