Mercantilisti si fizioctati

Trimis la data: 2003-11-05 Materia: Economie Nivel: Gimnaziu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Adela Sorescu Dimensiune: 24kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Economişti care se aseamănă între ei se grupează după anumite criterii, denumind aceste grupuri în funcţie de gradul lor de cuprindere cu termenii de “şcoli” de gândire economică sau ”curente ” de gândire economică. Principalele criterii pe baza cărora se formează şcolile şi curentele de gândire economică sunt: comunitatea de interese materiale, social – politice ale membrilor acestora, de metode , asemănări ce priveşte ascendenţa , poziţia teoretică, opţiunea de politică economică şi chiar adversităţile politico-ideologice faţă de alţi gânditori.

Economişti care se aseamănă între ei se grupează după anumite criterii, denumind aceste grupuri în funcţie de gradul lor de cuprindere cu termenii de “şcoli” de gândire economică sau ”curente ” de gândire economică. Principalele criterii pe baza cărora se formează şcolile şi curentele de gândire economică sunt: comunitatea de interese materiale, social – politice ale membrilor acestora, de metode , asemănări ce priveşte ascendenţa , poziţia teoretică, opţiunea de politică economică şi chiar adversităţile politico-ideologice faţă de alţi gânditori.

Primele două mari şcoli sau curente de gândire economică au fost:
Mercantilismul iziocratismul
MERCANTILISMUL - primul curent de gândire economică
Mercantilismul s-a manifestat în perioada descompunerii feudalismului între anii 1450-1750, când o nouă structură socială era interesată în accelerarea procesului acumulării primitive a capitalului.

Această structura, în special negustorimea, era animată de dezvoltarea fără precedent a schimbului de mărfuri, dorinţa descătuşării de ideile economice creştine. Cel care sub raport final a dat prima data sens noţiunii de mercantilism a fost Adam Smith . Acesta era preocupat de cunoaşterea principalelor doctrine economice care pot conduce spre progres şi în lucrarea sa

„Avuţia Naţiunilor” ţinea să precizeze că până la aceea dată, două sisteme sunt cunoscute ca esenţiale: „sistemul comerţului sau sistemul mercantilist” şi „sistemul agriculturii sau sistemul fiziocrat” (Ciulbea Titi – „ Doctrine economice ”, vol. I, pagina 20).

Termenul de mercantilism derivă din cuvintele italieneşti: mercato care înseamnă „piaţă”, mercante care înseamnă negustor şi mercantile cuvânt legat de câştigul bănesc. Termenul a fost folosit cu precădere de criticii gânditorilor din secolele XV – XVII care s-au ocupat de căile sporirii avuţiei statelor naţionale ce se constituiau pe atunci, deci la mult timp după geneza acestei literaturi atât de diverse în formă, dar subordonată câştigului din afaceri, mai ales din comerţ şi convingerii că sporirea acestuia depinde foarte mult de sprijinul dat de stat oamenilor de afaceri.

Termenul de mercantilism are o dublă semnificaţie. Pe de o parte, el indică un ansamblu coerent de idei privind natura avuţiei individuale şi sociale (naţionale) şi căile sporirii ei, adică reprezintă gândire economică, mai ales o doctrină economică. Pe de altă parte, termenul respectiv arată un ansamblu de măsuri practice care trebuie adoptate pentru atingerea scopului economic urmărit, adică o politică economică internă si externă adaptată acelei doctrine.

Însă pentru M. A. Dupois el este „ Teoria îmbogăţirii naţiunilor prin acumularea metalelor preţioase ” după Ingram el este de concepţia după care „ bogăţia se identifică cu banii”, iar după Rene Gonnard este „ sistemul de gândire economică şi politică al reprezentanţilor Renaşterii, ci un ansamblu de teorii şi practici care pune accent pe metalele preţioase”. ( Virgil Madgearu – Curs de economie politică, pag. 48-49).

Astfel prin mercantilism înţelegem „acea doctrină economică, elaborată astfel în sec. XVI-XVII, îndeosebi în urma descoperirii, în America a minelor de aur şi argint, care consideră că pentru un stat, bogăţia consistă în posedarea metalelor preţioase şi indică măsurile (companiile de comerţ, protecţionistul, intervenţionismul de stat) de a le procura ţi de a le face să fructifice”. (Encyclopedie alphabetiques Larousse , Omnis, Librairie Larousse – pag. 1202).

Există trei mari idei care caracterizează esenţa doctrinei economice mercantiliste: Concepţia despre bogăţie sau avuţie (individuală sau naţională)Concepţia despre originalitatea si rolul profitului
Concepţia despre bani şi relaţiile lor u produsele aduse pe piaţă spre vânzare.Forma ideală a bogăţiei consta, în viziunea mercantiliştilor, în bani, respectiv în metale preţioase din care erau confecţionaţi aceştia.

Sporirea bogăţiei sub această formă a fost considerată de ei preocuparea centrală atât pentru indivizi cât şi pentru stat, prezentat ca exponent al binelui public. Fascinaţia acestui deziderat a fost aşa de mare încât orice mijloc era considerat acceptabil pentru atingerea lui, mergând până la jefuirea unor tezaure aparţinând altor popoare.

Preocupaţi de îmbogăţirea imediată, mercantiliştii nu şi-au pus întrebarea care ar putea sa fie consecinţele pe termen lung ale acestei avut, după cum se cunoaşte în istorie, consecinţe tragice pentru avuţia şi chiar destinul unor popoare întregi din alte continente, mai ales din cele două Americi.

Izvorul profitului şi deci al cumulării de bogăţie, de capital, era, după aceiaşi apreciere, comerţul, circulaţia mărfurilor, mijlocite de bani şi în mod deosebit, comerţul exterior. Fără să intre în prea multe detalii privind mecanismul de funcţionare a economiei de piaţă, mercantiliştii au considerat că sporul de bani pe care-l încasa negustorul, comparativ cu cheltuielile făcute pentru a aduce produsele respective pe piaţă, rezulta din diferenţa de preţ , din faptul că acestea erau vândute la un preş mai mare decât preţul la care au fost achiziţionate.

Astfel, s-a ajuns la concluzia că sfera economică în care se creează şi se realizează profitul ar fi circulaţia mărfurilor, comerţul, pierzând din vedere faptul că dacă lucrurile sunt privite, nu în mod individual, ci la scara întregii societăţi, atunci fiecare negustor apare pe piaţă în dubla ipostază, atât de vânzător, cît şi în calitate de cumpărător, ceea ce nu mai poate explica surplusul de valoare obţinut, deci nici profitul, nici sporirea avuţie naţionale.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles