Mesopotamia

Trimis la data: 2002-12-12 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 10
Autor: Dorina Soare Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Printre tarile din Orientul Apropiat, cea mai potrivita pentru o larga dezvoltare a agriculturii era tara dintre Tigru si Eufrat, pe care grecii antici o numeau Mesopotamia (Tara dintre cele doua fluvii), tara care se intindea de langa muntii Armeniei (la nord) pana la Golful Persic (la sud). La vest se margineste cu stepa siro-mesopotamiana, iar la est cu lantul de munti ai Iranului apusean. Partea centrala si cea de sud a Mesopotamiei reprezinta o campie nivelata de aluviunile Tigrului si Eufratului, care, prin revarsarile lor periodice, uda si hranesc pamantul.
Raporteaza o eroare

Printre tarile din Orientul Apropiat, cea mai potrivita pentru o larga
dezvoltare a agriculturii era tara dintre Tigru si Eufrat, pe care
grecii antici o numeau Mesopotamia (Tara dintre cele doua fluvii),
tara care se intindea de langa muntii Armeniei (la nord) pana la
Golful Persic (la sud).

La vest se margineste cu stepa
siro-mesopotamiana, iar la est cu lantul de munti ai Iranului apusean.
Partea centrala si cea de sud a Mesopotamiei reprezinta o campie
nivelata de aluviunile Tigrului si Eufratului, care, prin revarsarile
lor periodice, uda si hranesc pamantul.

Statul Sumer din sudul Mesopotamiei sii Akkadul, care ocupa partea
centrala se deosebeau in privinta climei. In Sumer iarna era relative
blanda, iar Akkadul se asemana mai mult cu Asiria, unde iarna cad
zapezi.

Sumerul si Akkadul nu aveau bogatii naturale mari. Lutul gras si
cleios al sloului constituia o minunata materie prima pentru olarul
primitive. Locuitorii vechii Mesopotamii amestecau lutul in asa fel
incat obtineau o compozitie ce inlocuia piatra, intalnita in special
in partea sudica a Mesopotamiei. Singura roca de constructie ce se
gasea numai in cateva locuri era calcarul, folosit cu mare greutate in
constructii.

Mesopotamia se caracteriza prin lipsa de metal, fapt ce punea
populatia locala in dependenta de regiunile nordice si rasaritene,
bogate in metale.

Nici vegetatia nu era prea bogata. Populatia straveche a acestor tari
a aclimatizat orzul si graul, pe care calatorii europeni din secolul
XIX le-au gasit aici in stare salbatica. Curmalii si trestia care
cresteau din abundenta in partea de sud aveau o insemnatate destul de
mare in viata economica a regiunii. Pe cat se pare, dintre plantele
care se cultivau aici erau: susanul, din care se scotea ulei, su
tamariscul, din care se facea un fel de rasina dulce.

Cele mai vechi inscriptii si sigilii ne dovedesc ca locuitorii
Mesopotamiei cunosteau diferite specii de animale salbatice si
domestice. In muntii din partea de est se cresteau oi si capre, si de
asemenea se cresteau porci.

Raurile erau bogate in peste, iar in Akkad si Sumer erau cunoscute mai
multe specii de pasari domestice.

Conditiile naturale ale sudului si centrului Mesopotamiei erau
favorabile pentru dezvoltarea cresterii vitelor si agriculturii, dar
era nevoie de organizarea vietii economice si de multa munca.

Creatorii culturii si formei de sta sumero-akkadiene au fost
sumerienii, veniti probabil in Mesopotamia din regiunile muntoase
rasaritene si triburile semite ale Akkadului.

Monumentele arhaice gasite pe teritoriul Mesopotamiei centrale si
sudice se impart in trei perioade ce s-au succedat, cuprinzand intreg
mileniul al-IV-lea i. Hr. Ele au precedat formarea celor mai vechi
state din Mesopotamia de Sud si Mesopotamia Centrala.

Cea mai importanta asezare descoperita in Mesopotamia se afla langa
El-Obeid (apropape de Ur), pe insula unui fluviu, insula ce se inalta
deasupra campiei mlastinoase. Populatia de aici se ocupa cu vanatoarea
si pescuitul, dar trecea la forme inaintate ale economiei, cum ar fi:
crestera vitelor si agricultura, care in virtutea conditiilor naturale
trebuiau sa ajunga la o mare dezvoltare. In epoca aceasta au fost
domesticite animale ca: oaia, capra si porcul si s-a aclimatizat cea
mai veche cereala din Orientul Apropiat, alacul. In agricultura se
foloseau unelte primitive, sape din piatra si seceri de lut, cu zimti
de cremene. Ceramica si tesutul ajung oarecum sa se dezvolte. Vasele
de lut aveau o culoare galben-verzuie si erau acoperite cu desene
colorate, ornamente cu figuri de animale, oameni si pasari. Din piatra
se faceau si arme, topoare cu muchii gaurite pentru coada, cutite,
buzdugane si sageti.

Tot in aceasta epoca apar si uneltele de metal, cum ar fi topoarele
plate. Prin dezvoltarea metalurgiei, incep sa se faca din arama
oglinzi si ace cu gamalie. Se produce astfel una dintre cele mai mari
descoperiri ale tehnicii, trecerea de la piata la metal, in cazul de
fata la arama. Populatia din El-Obeid locuia in mici colibe cu pereti
de trestie impletita, tencuita cu lut. Tot acum, insa incepe sa fie
folosita si caramida. Astfel, in colibe exista o vatra zidita din
caramida de forma plata, putin ovala. Tot in aceste colibe s-au gasit
si tocuri din piatra pentru usi de lemn.

In aceasta perioada apar de asemenea credintele religioase. In mormine
au fost descoperite oseminte si ramasite ingropate pentru a doua oara
in vase de lut. Acestea dovedesc credinta in viata de dincolo si
aparitia, inca din acea perioada, a cultului stramosilor. In mormant,
alaturi de decedat, se asezau vase, margele, scoici si diverse
statuete. Cultura din El-Obeid a furat foarte mult. Ea isi are
radacinile in vechile culturi ale Mesopotamiei superioare. Dar tot
acum apar primele elemente ale culturii sumeriene. De aceea locuitorii
Mesopotamiei din epoca Obeid pot fi numiti Protosumerieni.

A doua perioada a Sumerului Arhaic poarta denumirea de perioada Uruk,
dupa locul unde au fost facute cele mai importande descoperiri
arheologice. Vasele de lut cu toarte inalte si deschizatura larga
reproduc probabil vechiul prototip de metal. Ele sunt facute cu roata
olarului, dar in privinta ornamentelor sunt mult mai simple decat
ceramica policromoca din epoca El-Obeid.

Privita in ansamblu, perioada Uruk se caracterizeaza printr-un
insemnat progres, care in parte isi gaseste expresia in aparitia celei
mai vechi arhitecturi monumentale, dovedita de urmele unui stravechi
turn de templu, zidit in forma de trepte (ziggurat), fundamental de
piatra al unui templu si o cladire monumentala. Viata economica si
culturala continua sa se dezvolte. Acum se iveste necesitatea
intocmirii celor mai vechi documente. In legatura cu aceasta apare cea
mai veche scriere pictografica, ale carei urme s-au pastrat pe
tiparele cilindrice. Inscriptiile de acest fel numara pana la 1500 de
semne pictografice, din care s-a format treptat vechea scriere
sumeriana.

A treia perioada a antichitatii sumero-akkadiene poarta denumirea de
Djemdet-Nasr, oras unde sapaturi datand din anul 1926 au scos la
iveala numeroase documente ce dovedesc un progres considerabil in
toate domeniile culturii. In aceasta epoca s-a desavarsit colonizarea
regiunilor mlastinoase din partea central-sudica cu triburi din
tinuturile muntoase nordice si rasaritene.

Si in agricultura au fost inregistrate progrese, prin introducerea
graului si a orzului si domesticirea taurului si magarului ce au avut
o mare insemnatate economica. Diviziunea muncii si perfectionarea
tehnicii au dus la dezvoltarea meseriilor. Vasele din lut se faceau
tot cu ajutorul rotii olarului si erau impodobite cu desene colorate
si ornamente geometrice. Diversitatea desenelor si culorilor si
maturitatea formelor dovedesc evolutia ceramicii. De asemenea si
metalurgia a continuat sa evolueze, iar uneltele din os si piatra erau
tot mai frecvent inlocuite cu cele din arama. Dezvoltarea comertului
si agriculturii duce la aparitia comertului. Relatiile comerciale
leaga din ce in ce mai mult Mesopotamia centrala de partea nordica, cu
Iranul apusean si cu Siria de Nord.

Tot acum apar si roata, carul si caruta si incep sa se construiasca
barci cu carma putin ridicata. Crestera bogatiilor materiale duce la
stratificarea sociala, dovedita in mod indirect de ruinele unui vechi
palat, de proportii monumentale cu o multime de incaperi. Obiceiurile
de la inmormatari si gravurile artistice dovedesc dezvoltarea continua
a credintelor legate de agricultura printer care si cultul unor
zeite-mame ce ocupa un loc important.

Inca din mileniul IV i. Hr., pe teritoriul Sumerului apar cele mai
vechi orase, centre economice, politice si culturale ale micilor
state. In partea cea mai sudica a tarii se afla orasul Eridu, asezat
pe tarmul Golfului Persic.

Un mare centru cultural, politic, religios si economic a fost orasul
Ur, care era capitala unui stat puternic. Cel mai important centru
religios si cultural din Sumer era orasul Nippur, in care se afla
templul zeitei Enlil, sanctuar vestit in tot Sumerul. Printre alte
orase cu insemnatate politica, cele mai vestite erau orasul Legas,
care a dus numeroase lupte cu orasul vecin, Umma si orasul Uruk, in
care, conform traditiei, ar fi domnit eroul antic, Ghilgames.

Diferitele obiecte de lux gasite printre ruinele orasului Ur dovedesc
cat de dezvoltata era tehnica, mai cu seama metalurgia, la inceputul
mileniului al-III-lea i. Hr.

In aceasta epoca ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.