Mesopotamia

Trimis la data: 2010-04-01 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Adrian Magur Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Printre tarile din Orientul Apropiat, cea mai potrivita pentru o larga dezvoltare a agriculturii era tara dintre Tigru si Eufrat, pe care grecii antici o numeau Mesopotamia (Tara dintre cele doua fluvii), tara care se intindea de langa muntii Armeniei (la nord) pana la Golful Persic (la sud). La vest se margineste cu stepa siro-mesopotamiana, iar la est cu lantul de munti ai Iranului apusean. Partea centrala si cea de sud a Mesopotamiei reprezinta o campie nivelata de aluviunile Tigrului si Eufratului, care, prin revarsarile lor periodice, uda si hranesc pamantul.

Statul Sumer din sudul Mesopotamiei sii Akkadul, care ocupa partea centrala se deosebeau in privinta climei. In Sumer iarna era relative blanda, iar Akkadul se asemana mai mult cu Asiria, unde iarna cad zapezi. Sumerul si Akkadul nu aveau bogatii naturale mari. Lutul gras si cleios al sloului constituia o minunata materie prima pentru olarul primitive. Locuitorii vechii Mesopotamii amestecau lutul in asa fel incat obtineau o compozitie ce inlocuia piatra, intalnita in special in partea sudica a Mesopotamiei. Singura roca de constructie ce se gasea numai in cateva locuri era calcarul, folosit cu mare greutate in constructii.

Mesopotamia se caracteriza prin lipsa de metal, fapt ce punea populatia locala in dependenta de regiunile nordice si rasaritene, bogate in metale.Nici vegetatia nu era prea bogata. Populatia straveche a acestor tari a aclimatizat orzul si graul, pe care calatorii europeni din secolul XIX le-au gasit aici in stare salbatica. Curmalii si trestia care cresteau din abundenta in partea de sud aveau o insemnatate destul de mare in viata economica a regiunii. Pe cat se pare, dintre plantele care se cultivau aici erau: susanul, din care se scotea ulei, su tamariscul, din care se facea un fel de rasina dulce.

Cele mai vechi inscriptii si sigilii ne dovedesc ca locuitorii Mesopotamiei cunosteau diferite specii de animale salbatice si domestice. In muntii din partea de est se cresteau oi si capre, si de asemenea se cresteau porci.Raurile erau bogate in peste, iar in Akkad si Sumer erau cunoscute mai multe specii de pasari domestice.Conditiile naturale ale sudului si centrului Mesopotamiei erau favorabile pentru dezvoltarea cresterii vitelor si agriculturii, dar era nevoie de organizarea vietii economice si de multa munca.

Creatorii culturii si formei de sta sumero-akkadiene au fost sumerienii, veniti probabil in Mesopotamia din regiunile muntoase rasaritene si triburile semite ale Akkadului. Monumentele arhaice gasite pe teritoriul Mesopotamiei centrale si sudice se impart in trei perioade ce s-au succedat, cuprinzand intreg mileniul al-IV-lea i. Hr. Ele au precedat formarea celor mai vechi state din Mesopotamia de Sud si Mesopotamia Centrala.

Cea mai importanta asezare descoperita in Mesopotamia se afla langa El-Obeid (apropape de Ur), pe insula unui fluviu, insula ce se inalta deasupra campiei mlastinoase. Populatia de aici se ocupa cu vanatoarea si pescuitul, dar trecea la forme inaintate ale economiei, cum ar fi: crestera vitelor si agricultura, care in virtutea conditiilor naturale trebuiau sa ajunga la o mare dezvoltare.

In epoca aceasta au fost domesticite animale ca: oaia, capra si porcul si s-a aclimatizat cea mai veche cereala din Orientul Apropiat, alacul. In agricultura se foloseau unelte primitive, sape din piatra si seceri de lut, cu zimti de cremene. Ceramica si tesutul ajung oarecum sa se dezvolte. Vasele de lut aveau o culoare galben-verzuie si erau acoperite cu desene colorate, ornamente cu figuri de animale, oameni si pasari. Din piatra se faceau si arme, topoare cu muchii gaurite pentru coada, cutite, buzdugane si sageti.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles