Metafictiunea istoriografica - jocul cu trecutul

Trimis la data: 2009-08-31 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 20 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Nina Vlad Dimensiune: 38kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Noi, teoreticienii, trebuie sa cunoastem legile perifeAZricului in arta. Perifericul reprezinta, de fapt, setul non-estetic. Are legatura cu arta, dar legatura nu este una cauzala. Pentru a supravietui insa, arta are nevoie de materie prima. De infuzii ale perifericului. Viktor Sklovski.In secolul al XIX-lea, cel putin inainte de aparitia "istoAZriei stiintifice" a lui Ranke, literatura si istoria erau consiAZderate ramuri ale aceluiasi arbore al cunoasterii, arbore care urmarea sa "interpreteze experienta, cu scopul de a-1 calauzi si inalta pe om" (Nye 1966, 123). A venit apoi sepaAZratia care a avut drept rezultat disciplinele distincte ale studiilor literare si istorice de astazi, in pofida faptului ca romanul realist si istorismul lui Ranke impartaseau multe opinii asemanatoare cu privire la posibilitatea de a scrie la modul efectiv despre realitatea observabila (H. White 1976, 25).

Totusi, tocmai separarea literarului de istoric este suAZpusa astazi provocarilor in teoria si arta postmoderna, iar lecturile critice recente, ale istoriei si ale fictiunii, s-au foAZcalizat mai mult pe ceea ce au ele in comun decat pe eleAZmentele prin care se deosebesc una de cealalta. Amandoua sunt vazute ca tragandu-si fortele mai mult din ideea de verosimil decat din vreun adevar obiectiv; amandoua sunt identificate drept constructe lingvistice, puternic conventionalizate in formele lor narative si deloc transparente ca limbaj sau structura;

ele par sa fie in egala masura intertextuale, desfasurand textele trecutului in cadrul propriei lor textualitati complexe. Exista insa si invataturile implicite ale metafictiunii istoriograflce. Aidoma teoriilor recente ale isAZtoriei si fictiunii, acest tip de roman ne cere sa ne reamintim ca istoria si fictiunea sunt ele insele termeni istorici si ca definitiile si interelatiile lor sunt determinate istoric si vaAZriaza in timp (vezi Seamon 1983, 212-66).

In secolul trecut, asa cum a aratat Barbara Fowley, scrierea istoriei si scrierea de romane istorice s-au influAZentat reciproc: datoria lui Macauley fata de Scott era una evidenta, ca si aceea a lui Dickens fata de Carlyle in Poveste despre doua orase (Foley 1986a, 170-1). Astazi, noul scepti-cism sau suspiciunea vis-a-vis de scrierea istoriei, intalnite in opera lui Hayden White sau Dominick LaCapra, se reAZflecta si in provocarile internalizate ale istoriografiei in roAZmane ca Rusinea,

The Public Burning sau Omida] ele au in comun aceeasi punere sub semnul intrebarii a modului in care se folosesc de conventiile naratiunii, de referenta, de inscrierea subiectivitatii, de identitatea lor ca textualitate si pana si de implicarea lor in ideologie. Astazi, increderea noastra in epistemologiile empiriste si pozitiviste, in ce priveste scrierea fictiunii precum si aceea a istoriei, a fost zdruncinata - zdruncinata, dar poate ca inca nu distrusa. Fapt care explica scepticismul mai degraba decat orice deAZnuntare reala; si explica, de asemenea, definirea paradoAZxurilor discursurilor postmoderne.

incerc astfel sa demonAZstrez ca postmodernismul este un demers cultural contra-dictoriu, profund implicat in ceea ce urmareste sa conteste. El uzeaza si abuzeaza de structurile si valorile pe care le pune in miscare. Metafictiunea istoriografica, de exemplu, mentine distinctia dintre auto-reprezentarea ei formala si contextul ei istoric si, procedand astfel, problematizeaza insasi posibilitatea cunoasterii istorice, deoarece nu exista reconciliere, nici dialectica aici - doar contradictii neAZsolutionate, asa cum am vazut in capitolul precedent.

Istoria discutiei cu privire la relatia artei cu istoriografia este, in consecinta, relevanta pentru orice poetica a post-modernismului, intrucat distinctia este una traditionala. Pentru Aristotel (1982, l, 451a-b), istoricul ar putea sa vorAZbeasca numai despre ceea ce se intampla, despre eveniAZmentele particulare ale trecutului; poetul, pe de alta parte,vorbea despre ceea ce se putea sau s-ar fi putut intampla, astfel ca se putea apleca asupra universalelor intr-o mai mare masura.

Eliberat de succesiunea lineara a scrierii istoAZriei, conflictul prezentat de poet putea sa aiba o unitate variabila. Asta nu insemna ca evenimentele si personajele istorice nu apareau in tragedie: "doar nimic nu opreste ca unele din intamplarile petrecute sa fie asa cum era verosiAZmil si posibil sa se petreaca" (l, 451b). Scrierea istoriei a fost vazuta ca neavand astfel de constrangeri conventionale de tipul probabilitatii sau posibilitatii.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles