Metalurgia Timpurie

Trimis la data: 2004-10-16 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 1672
Autor: Cristiana-roxana Dimensiune: 102kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
După neolitic urmează o scurtă perioadă de tranziţie spre epoca bronzului (1700 - 850 î.H) denumită astfel datorită utilizării acestui aliaj. Populaţia practica agricultura, olăritul, torsul, ţesutul, prelucrarea lemnului, a pietrei şi a osului, extragerea sării. De asemenea, se ocupa cu păstoritul iar pendularea păstorilor cu turmele
la mari depărtări a facilitat difuzarea elementelor de cultură materială şi spirituală, crearea unor legături de schimb cu teritorii îndepărtate, cum ar fi Micene, Marea Baltică, ori Germania şi Danemarca actuală.Metalurgia bronzului dobândeşte o pondere însemnată, producţia pieselor de bronz făcându-se fie ambulant, fie, mai ales,
stabil, după cum dovedesc depozitele de obiecte de bronz de la Uioara de Sus (circa 5810 obiecte în greutate de 1100 Kg) ori Guşterniţa.În epoca bronzului se produce prima diviziune socială a muncii, între triburile de agricultori şi păstori, ceea ce va impulsiona schimbul de produse.

Metalurgia Timpurie

1.2. Economia în perioada metalelor.

! Dupa neolitic urmeaza o scurta perioada de tranzitie spre epoca
bronzului (1700 - 850 î.H) denumita astfel datorita utilizarii acestui
aliaj.

Populatia practica agricultura, olaritul, torsul, tesutul, prelucrarea
lemnului, a pietrei si a osului, extragerea sarii. De asemenea, se
ocupa cu pastoritul iar pendularea pastorilor cu turmele

la mari departari a facilitat difuzarea elementelor de cultura
materiala

si spirituala, crearea unor legaturi de schimb cu teritorii
îndepartate, cum ar fi Micene, Marea Baltica, ori Germania si
Danemarca actuala.Metalurgia bronzului dobândeste o pondere însemnata,

productia pieselor de bronz facându-se fie ambulant, fie, mai ales,

stabil, dupa cum dovedesc depozitele de obiecte de bronz de la Uioara
de Sus (circa 5810 obiecte în greutate de 1100 Kg) ori Gusternita.În
epoca bronzului se produce prima diviziune sociala a

muncii, între triburile de agricultori si pastori, ceea ce va
impulsiona

schimbul de produse.

Apare, alaturi de stravechea proprietate colectiva si proprietatea
privata, de familie, apoi o diferentiere de avere în interiorul
triburilor si se desprinde o patura bogata, influenta,

aristocratia tribala.

Epoca fierului se împarte în doua vârste:

o Hallstatt (850 - 400 î.H)

o Latčne (întinsa din punct de vedere arheologic pâna la 106 d.H, dar
sub aspect social - economic si politic - ca epoca a comunei primitive
- se sfârseste odata cu constituirea

statului geto - dac, circa 80 î.H). Se prelucra si aurul,marturie în
acest sens fiind tezaurele

aflate la Persinari si Hinova.

Epoca fierului este foarte bogata în progrese datorita utilizarii
acestui metal, mai performant decât bronzul.Se practica toate
mestesugurile si ocupatiile din epoca bronzului, si în plus,
metalurgia focului, dar definitoriu este ca asistam la cea de a doua
mare diviziune a muncii, la desprinderea

mestesugurilor de agricultura, respectiv de cresterea vitelor.
Schimbul de produse devine mai intens si se poate vorbi, deja, de o
productie (înca redusa) destinata schimbului. În acest context începe
utilizarea în partile noastre a monedei (pe la mijlocul epocii). În
cursul primei vârste a fierului se petrece un fenomen de larg rasunet
si cu urmari fecunde pentru stramosii nostri, mai precis marea

colonizare greaca, când sunt fondate coloniile Histria, Calatis si
Tomis. Aceste colonii grecesti si-au adus aportul la dezvoltarea
fortelor de productie ale bastinasilor, la intensificarea vietii

economice, a comertului, grabind prin aceasta procesul de destramare a
comunei primitive în societatea geto - daca.

Mestesugurile. În viata economica dacica metalurgia fierului (dar si a
bronzului) si mineritul, bazate pe zacamintele subsolului si în
corelatie cu necesitatile mereu crescânde de societati au cunoscut o

veritabila înflorire, vestigiile arheologice de la Doboseni,
Madaras,Balan, Sarmizecetusa, Costesti, Tilisca, Racatau fiind extrem
de graitoare în acest sens. Alte mestesuguri practicate cu pricepere
de geto - daci: dulgheria, tâmplaria, olaritul (cu roata),
cojocaritul, tesutul, s.a.Impunatoarele constructii civile, militare
si religioase (vezi, de pilda, complexul din Muntii Orastie) vadesc
puterea de creatie si originalitate în domeniul arhitecturii. Comertul
si circulatia monetara. Dezvoltarea economica a

determinat cresterea volumului produselor destinate schimbului,
inclusiv a comertului cu zonele vecine. În aceste schimburi începe sa
se foloseasca, pe lânga moneda macedoneana emisa de Filip al II - lea
si Alexandru cel Mare, moneda locala. Începuturile monetariei dacice

se plaseaza în secolul al III-lea î.H. si în prima jumatate a veacului
urmator; se bat si imitatii dupa tertadrahme si se emite o moneda
divizionara de tipul drahmei. Dintre monedele straine se utilizau în

mod curent denarii republicani romani. De altfel, acestia au devenit
din vremea lui Burebista, când înceteaza emisiunile monetare dacice
traditionale, monede copiate perfect de emisiunile monetare ale
statului dac, fapt reliefat de stantele descoperite la Brasov ori
Tilisca. În cadrul schimburilor comerciale externe primatul l-a
detinut relatiile dacilor cu lumea elenistica si mai apoi cu cea
romana, economia acestor parteneri fiind oarecum complementara. Ceea
ce dorim sa subliniem este ca din aceste schimburi intense au
beneficiat toti partenerii, câstigul fiind avantajos în egala masura.

Structura economiei Daciei se baza pe existenta comunitatilor satesti.
Acestea datorau monarhului, stapânitor al întregului pamânt,plata unui
tribut global, fixat pentru întreaga obste, nu defalcat pe

familii componente. Tributul era strâns de împuternicitii speciali ai
puterii centrale.

Populatia rurala era organizata în obsti satesti, care erau -înainte
de toate - unitati economice, ce aveau însa din punct de vedere

METALURGIA 0x08 graphic

Numeroasele sapaturi si cercetari facute, au adus contributii
deosebite la dimensionarea civilizatiei si culturii geto-dacice, la
fixarea locului pe care îl ocupa în ansamblul Europei antice si a
aportului acestora la îmbogatirea tezaurului universal. Pâna în
preajma celui de-al doilea razboi mondial ceea ce stiam despre
geto-daci se baza, în cea mai mare parte, pe putinele izvoare literare
antice ajunse pâna la noi. Acestea, pe linga faptul ca sunt putine si
nu lipsite de contradictii, se refera mai cu seama la evenimente
politice si contin date sarace cu privire la civilizatia si cultura
stramosilor nostri. Sapaturi efectuate ulterior pe tot cuprinsul
Daciei, printre care la loc de frunte se numara cele din complexul
situat în muntii Sebesului, cele de la Piatra Craivii, Tilisca,
Capâlna, Banita, Cugir, Pecica, Racos si înca multe altele din spatiul
intracarpatic la care se adauga cele de la Poiana, Racatau, Brad,
Piatra Neamt, Barbosi, Cârlomanesti etc, din Moldova sau cele de la
Crasani, Bucuresti, Popesti, Cotofenesti, Bâzdâna, Sprâncenata etc,
din spatiul extracarpatic au adus noi si importante date cu privire la
subiectul acum în discutie. Pe lânga sapaturi s-au efectuat numeroase
studii, multe monografice, cu privire la monede, ceramica, importuri,
spiritualitate, metalurgia fierului etc. Toate acestea ne îngaduie
astazi definirea civilizatiei si a culturii geto-dacice chiar daca mai
sunt înca aspecte si probleme nu îndeajuns elucidate. 0x08 graphic
Uneltele de munca se înscriu printre elementele care pot ilustra
gradul de civilizatie. Cercetarile din ultima vreme au dovedit ca cele
mai vechi piese de fier descoperite la noi dateaza din Hallstatt A,
(sec. 12 î.e.n.) existând indicii ca reducerea si prelucrarea se facea
pe loc, fapt dovedit cu certitudine pentru faza urmatoare (Hallstatt
B). O aparitie atât de timpurie a metalurgiei fierului punea problema
originii acesteia, a spatiului de unde s-a putut ea raspândi la noi.
In ultima vreme s-a formulat ipoteza în conformitate cu care în
nord-vestul Peninsulei Balcanice înca din sec. II î.e.n. a existat un
important centru metalurgic independent de cel microasiatic care a
avut un rol de seama în propagarea fierului si a tehnologiei sale spre
Italia, Europa Centrala, Grecia si tarmul Marii Egee. Iscusitii
mesteri geto-daci care prelucrau de multa vreme cu deosebita pricepere
bronzul au învatat si prelucrarea fierului ce implica o tehnologie mai
complicata. 0x08 graphic
In sec. 3--2 î.e.n. se constata o considerabila înmultire a
cuptoarelor de redus minereu care sunt de doua tipuri, raspândite
fiind pe întreaga arie de locuire a geto-dacilor. Din fier se lucrau
uneltele de baza în agricultura (fierul si cutitele de plug, seceri,
coase, sape, greble etc.) si nenumarate unelte mestesugaresti, In
epoca statului se constata o deosebita diversificare a uneltelor si a
produselor de fier precum si existenta unor mari ateliere de fierarie
cum sunt, de exemplu, cele descoperite la Gradistea de Munte cu sute
de unelte si zeci de kilograme de fier brut ce urma sa fie prelucrat.
Intr-un singur loc s-au descoperit 30 de lupe de fier, estimându-se ca
ar fi vorba de circa o tona de fier brut pentru realizarea careia a
fost nevoie de aproximativ 50 de tone de minereu de fier. Ateliere de
fierarie s-au descoperit atât în interiorul cât si în exteriorul
arcului carpatic fiind capabile sa satisfaca necesitatile în obiecte
de fier ale comunitatilor de pe cuprinsul întregii Dacii.
Plugul cu brazdar si cutit de fier este cunoscut ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles