Mihai Eminescu

Trimis la data: 2005-05-26 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 23 Nota: / 10 Downloads: 10
Autor: Mircescu Carmen Dimensiune: 43kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cel mai mare scriitor român pe care l-a ivit până acum timpul - M. Eminescu-vine din spaţiul Moldovei, de la Botoşanii lui N. Iorga,la 15 ianuarie 1850."Eminescu,scria N. Iorga,de toţi scriitorii vremii sale şi prin aceea ca opera lui întreaga n-are nici cea mai slaba masuri si sub nici un raport caracterul local,provincial,ci numai caracterul general românesc.

Personalitatea lui Eminescu
Cel mai mare scriitor român pe care l-a ivit până acum timpul - M. Eminescu-vine din spaţiul Moldovei, de la Botoşanii lui N. Iorga,la 15 ianuarie 1850."Eminescu,scria N. Iorga,de toţi scriitorii vremii sale şi prin aceea ca opera lui întreaga n-are nici cea mai slaba masuri si sub nici un raport caracterul local,provincial,ci numai caracterul general românesc.

E cel dintâi scriitor roman care scrie câtre toţi romanii intr-un grai pe cere romanii de oriunde îl pot recunoaşte ca fiind al lor. Născut in coltul de câtre graniţa al Moldovei de Sus,crescut in Bucovina,apoi şcolar intr-un aşezământ de cultura ardelean,in sfârşit studiind la Viena intre romanii din toate părţile,care sub indemnul lui pun la cale înaintea mormântului din Putna al lui Ştefan cel Mare cea dintâi serbarea a sufletului,a tradiţiilor,a gloriilor româneşti care sunt ale tuturor celor din sângele nostru si de limba noastră,înfrăţit apoi cu poporul prin străbaterea adânca a tainelor cântecului mulţumitor-Eminescu e întruparea literara a conştiinţei româneşti,una si nedespărţită (...)

Romanul care s-a simţit acasă in toate straturile,ţinuturile si ramurile neamului sau,a fost un om politic prin puterea gândului si puterea trainica a scrisului sau, prin simbolul de unitate cuprins in fiinţa sa literara,in inspiraţia si gândul său. Întemeindu-se pe tot ceea ce simţim noi,el s-a ridicat intr-un nebiruit avânt pe culmile culturii moderne. De aceea el este vrednic de pomenire oriunde se lupta cu întunericul adânc si cu vântul vrăşmaş o licărire din conştiinţa neamului."

In anul 1875,Vasile Gr. Pop,unul dintre cei dintâi istorici literari romani,in al sau Conspect asupra literaturii romane si literaţilor de la început şi până astăzi în ordine cronologică,avea sa caracterizeze personalitatea lui Mihai Eminescu,cu intuiţie si rafinament intelectual deosebit:"Unul dintre cele mai frumoase talente si am putea zice chiar cel mai impozant talent ivit pe scena noilor mişcări a literaturii noastre este fără îndoiala Mihai Eminescu."

Valoarea lui Eminescu a fost remarcata in condiţiile in care poetul publicase doar 12 poezii in "Familia"si 11 poezii in"Convorbiri literare",precum si nuvela "Sărmanul Dionis",considerata un mărgăritar pretenţios.

Vasile Gr. Pop citează in medalionul realizat lui M. Eminescu aprecierea pe care i-o făcuse Titu Maiorescu încă din 1872,in studiul sau Direcţia noua in poezia si proza romana,apreciere care a fixat definitiv personalitatea literară şi culturală a poetului nostru naţional:"Cu totul deosebit în felul său,om al timpului modern,deocamdată blazat in cuget,iubitor de antiteze cam exagerate,reflexiv mai peste marginile iertate, pana acum aşa de puţin format încât ne vine greu sa-l citam îndată după Alecsandri,dar in fine poet,poet in toata puterea cuvântului,este dl. Mihai Eminescu.

De la dânsa cunoaştem mai multe poezii publicate in Convorbiri literare,care toate au particularităţile arătate mai sus,insa au si farmecul limbajului (semnul celor aleşi),o concepţie înalta si pe lângă aceste (lucru rar intre ai noştri) iubirea si înţelegerea artei antice."

Concluziile lui Titu Maiorescu vor fi concretizate in studiul Eminescu si poeziile lui-1889,studiu in care,intr-o sinteza strălucita,Titu Maiorescu va da măsura capacitaţilor sale intelectuale,certificând in timp prezenta nemuritoare a geniului eminescian. Astfel,memorabila apreciere care încheia studiul menţionat nu numai ca a fost validata de vreme,dar ea constituie o prelungire peste timp,in eternitate:"Acesta a fost Eminescu,aceasta este opera lui.

Pe cât se poate omeneşte prevedea,literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui,şi forma limbii naţionale,care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi,va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti."Toţi cei care au scris despre Eminescu,de la noi sau din alte părţi ale lumii,au confirmat previziunea maioresciana.

Eminescu,poetul nepereche,cum avea sa-l numească G. Călinescu,cel care a dat măsura geniului creaţiei romaneşti,ca valoare absoluta,înscriindu-se,după aprecierea lui T. Vianu,alături de Dinte,Goethe,Shelley,Victor Hugo,in galeria valorilor universale,va străluci evocat în vastul şi neîntrecutul studiu elaborat de Rosa Del Conte:Eminescu sau despre absolut,apărut la Editura Dacia din Cluj in anul 1990,introducere si cu prefaţa lui Marian Papahagi,cu cuvânt înainte de Zoe Dumitraşcu-Busulenga si o postfaţa de Mircea Eliade.

Rosa Del Conte avea sa sublinieze încă din 1962-locul lui M. Eminescu in spiritualitatea româneasca si universala:"Desigur,nu este puţin ceea ce datorează gândirii occidentale cultura lui Eminescu,dar cuvântul liric in care transfigurează lumea lui este scos din izvoarele tradiţiei autohtone. Până si temele care par luate cu împrumut din romantismul european-acesta problematica filozofico-religioasa atât de bogata si de interesanta in chiar contradictoritatea ei-îşi implanta rădăcina humusului creştinismului primitiv,se încadrează in climatul neoplatonic al Paristicii răsăritene.

Şi daca sufletul popoarelor se oglindeşte in cuvântul poeţilor,Eminescu reflecta si in acesta istoria intelectuala a poporului sau,depunând mărturie pentru ea. Nu este lipsit de semnificaţie faptul ca Arghezi însuşi,care e cel mai mare poet roman atunci in viata n.n.),nu poate înţelege fără a fi inserat in acea tradiţie de spiritualitate si cultura,la care el poate sa ne opună astăzi in mod polemic pe plan raţional si practic,dar din care continua sa se inspire,fie si inconştient,ca făurar de cuvinte.(...)

Eminescu nu este o floare rara,desfăcuta aproape prin miracol dintr-o sămânţa adusa din întâmplare pe solul Daciei de suflarea vanturilor apusene:este un astru trăsnit din adâncurile cerurilor din Răsărit,cu mărturie despre o civilizaţie tânăra si noua,dar înrădăcinata intr-un trecut de veche cultura si de severa traditie.Ca si "Luceafărul"sau,si lumina lui a străbătut,înainte sa ajungă la noi,o cale lunga".

Personalitate copleşitoare,a creat,încă pe când era in viata,un mit eminescian. Titu Maiorescu prin cele doua studii menţionate,evidenţia trăsăturile personalităţii eminesciene:"om al timpului modern","inteligenta extraordinara","o memorie prodigioasa,căreia nimic din cele ce-si întipăresc vreodată nu-i mai scăpa,încât lumea in care trăia el după firea lui şi fără nici o sila era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce si le însuşise si le avea pururea la îndemână".

Curiozitatea intelectuala făcea din Eminescu omul cel mai silitor,veşnic citind,meditând,scriind.Cultura,de o vastitate covârşitoare,farmecul limbajului vin cunoaşterea literaturii naţionale pana la el,a literaturii populare,a istoriei naţionale,a filozofiei europene,a sanscritei,a religiei budiste,a literaturii universale,a unor probleme economice,de învăţământ etc."A se ocupa cu vreuna din aceste chestii,a cugeta si a scrie asupra lor era lucrul cel mai potrivit cu suflul spiritului sau."

In poezia "Cărţile",M. Eminescu fixează principalele sale izvoare de inspiraţie Shakspeare,filozofia,literatura populare,dragostea sau viata.Prin poezia "Epigonii",publicata in 1870 in "Convorbiri literare",M. Eminescu avea sa realizeze o sinteza asupra literaturii romane,aşezându-se intr-o continuitate sigura-ce poate fi comparata cu pilonii unei clădiri moderne,de stabilitatea cărora depinde tot edificiul.

Fără a insista asupra unor aprecieri cunoscute,unele făcute de poet(poezia fiind a doua publicata in "Convorbiri literare"),de Iacob Negruzzi si de Titu Maiorescu,reţinem pentru aceasta sinteza eminesciana tot o apreciere a poetului reprodusa de Perpessicius (in Opere Alese,vol.I,Editura pentru Literatura,1964,Bucureşti):"Când mă aflu fata cu cei bătrâni,cu literatura din decenii trecute,parca sunt într-o camera încălzita...simţi ca aceşti oameni erau intr-un contact nemijlocit cu un public oarecare,mic ori mare,dar,in sfârşit,era un public.

Faţă cu cei moderni parca mă simt într-o cameră rece,şi într-o camera rece-va fi observat oricine asta-pare ca lipseşte ceva,nu căldura însăşi,ci ceva pipăit,parca pe peretele curat fusese ceva si nu mai este,sau simţământul familiei când a murit cineva in casă. E un fel de deşert atât de simţit de fiecare-un fel de suflare,care cuprinde toate obiectele;nu mai este-parca lipsesc din casa lucruri,nu numai corpul unui om. Vine un alt om acolo, dar simţirea pentru tine nu se schimba.

Pare ca eşti obcinuit a vedea privazul cu alt portret,si ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles