Mihai Eminescu - Poezia de inspiratie filozofica

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 5673
Autor: Ariadna Dimensiune: 28kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii române, "poetul nepereche" (Cãlinescu) creator al unei opere care strãbate timpul cu fortã nealteratã, trãind într-o perpetuã actualitate.


Prin tot ceea ce a creat, Eminescu a produs un efect de modelare profund şi de duratã, a fãcut ca "toatã poezia acestui secol sã evolueze sub auspiciile geniului sãu, iar forma infãptuitã de el limbii nationale sã devinã punct de plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioarã a vestmântului şi cugetãrii româneşti".


Influenta copleşitoare a poetului avea sã vinã din înãltarea filozoficã şi din frumusetea expresivã a unei opere exemplare ce a jalonat, sintetizându-le, principalele elemente de recunoaştere a spiritualitãtii nationale, în afara cãreia nu existã creatie durabilã. El însuşi s-a proiectat cu vointã şi neclintire în sfera specificului românesc, spre care a adus întregul orizont de inteligentã şi sensibilitate europeanã.

MIHAI EMINESCU - POEZIA DE INSPIRATIE FILOZOFICA




"Fãrã îndoialã şi cunoaşterea mortii şi considerarea durerii şi a mizeriei vietii dau imboldul cel mai puternic spre reflectia filozoficã şi explicarea metafizicã a lumii. Dacã viata noastrã n-ar avea sfãrşit şi ar fi fãrã durere, poate ca nimanui nu I-ar veni în minte sã se intrebe de ce e fãcutã lumea aşa cum e fãcutã."
Schopenhauer


Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii române, "poetul nepereche" (Cãlinescu) creator al unei opere care strãbate timpul cu fortã nealteratã, trãind într-o perpetuã actualitate.
Prin tot ceea ce a creat, Eminescu a produs un efect de modelare profund şi de duratã, a fãcut ca "toatã poezia acestui secol sã evolueze sub auspiciile geniului sãu, iar forma infãptuitã de el limbii nationale sã devinã punct de plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioarã a vestmântului şi cugetãrii româneşti".
Influenta copleşitoare a poetului avea sã vinã din înãltarea filozoficã şi din frumusetea expresivã a unei opere exemplare ce a jalonat, sintetizându-le, principalele elemente de recunoaştere a spiritualitãtii nationale, în afara cãreia nu existã creatie durabilã. El însuşi s-a proiectat cu vointã şi neclintire în sfera specificului românesc, spre care a adus întregul orizont de inteligentã şi sensibilitate europeanã.
Intre inzestrãrile de bazã ale lui Eminescu, farmecul limbajului a fost esential în rapida pãtrundere a operei lui spre sensibilitatea publicã. De altfel fãrã aceastã însuşire, nici celelate nu ar fi contat în definirea poetului. Niciodatã pânã la Eminescu, limba românã nu a sunat cu atâta plenitudine armonioasa, atât de natural şi firesc. Mai mult chiar, limpezimea şi echlibrul lingvistic din cele mai multe poezii creeazã impresia unei spontaneitãtI desãvârşite, cu toate cã variantele ilustreazã migãloasa cãutare "a cuvântului ce exprimã adevãrul"; iar Eminescu însuşi îşi stabileşte raporturile cu limba românã în termeni de "luptã dreaptã" ca pe o încercare de "a turna în formã nouã limba veche şi-nteleaptã".
Poezia filozoficã nu apartine unei anumite perioade de creatie. Cercatãtorii operei eminesciene au ajuns la concluzia cã majoritatea poeziilor lui Eminescu au un substrat filozofic. Poetul şi-a pus de timpuriu întrebãri asupra existentei, încercând sã dea şi rãspunsurile la aceste întrebãri, fiind unul dintre aceia care resimt din plin distanta între aspiratiile lor şi realitatea înconjurãtoare.
Motivele cele mai des întalnite în opera filozoficã sunt: timpul (Glossã, Scrisoarea I), geneza şi stinegerea universului(Scrisoarea I, Rugãciunea unui dac), geniul şi singurãtatea lui(Luceafãrul), cunoaşterea prin contemplare(Glossã), moartea.
Poetul porneşte în gândirea sa de la Kant, de la care împrumutã ideea de timp şi spatiu ca forme ale cunoaşterii omeneşti, dar ale cãrui categorii le reduce la una singurã: cauzalitatea. El reia aceeaşi problema a raporturilor între cunoaşterea noastrã şi realitatea obiectivã, dar ajunge la o solutie diferitã de aceea a maestrului. ~n formele accesibile cunoaşterii omeneşti, lumea nu este altceva decât reprezentarea mea:"Die Welt ist menine Vorstellung", declara el într-o formulã pregnantã. Aceasta înseamnã reducerea întregii existente la planul unci al subiectivitãtii?
Problema s-ar putea pune dacã în esenta lui subiectul apartine el însuşi aceleiaşi lumi autonome în raport cu obiectul cunoscut. Lucrurile stau cu totul altfel: subiectul apartine el însuşi aceleiaşi lumi fenomenale pe care o supune procesului de cunoaştere, ceea ce însemneazã cã între subiect şi obiect nu existã o diferentã de esentã; atât piatra supusã cercetãrii cât şi savantul care o cerceteazã sunt transpunerea în lume fenomenalã a unei realitãtI ce se aflã dincolo de ei. Realitatea aceasta, care pentru Kant cãdea în afara determinabilului, este pentru Schopenhauer mai putin enigmaticã: ea este vointa.
Intre lumea realã a vointei şi aceea a aparentelor fenomenale se aflã un abis, peste care Schopenhauer întinde totuşi o punte. Aceastã punte o alcatuiesc ideile, pe care el le întelege în sensul în care ele erau întelese în antichitate de Platon. Ideile obiectivizeazã vointa, dar nu în forma individualizatã a fenomenelor, ci în aceea a esentelor.
De aici ajungem la problema geniului, acela care a aflat cã existã în noi ceva mai adânc decât noi înşine: eul care şi-a gãsit sinele, acela care constã într-o dezvoltare a puterii intelectualece depãşeşte limita cerutã de vointã, pentru serviciul cãreia s-a nãscut.
Un instrument indispensabil al geniului este fantezia cãreia îI revine rolul de a completa şi a definitiva date obtinute prin intuitii. Ceea ce intuieşte un artist de geniu nu este însã fenomenul individualizat, ci ideea platonicã încorporatã în fenomen.
Pentru Eminescu cosmogonia nu este o teorie ştiintificã ci o temã literarã şi sub raportul acesta ea se aflã în prelungirea temei mitologice. Poetul nu segmenteazã linia timpului, stabilind pe ea o epocã a genezei lumilor, o epocã a fabulei mitologice şi o epocã istoricã. Când timpul însuşi este vãzut ca o functiune relativã ar fi absurd sã se atribuie autonomie, oricât de relativã ar fi aceasta, fragmentelor de timp. Poetul are adeseori prezentã notiunea de timp istoric, dar, în general, geneza şi mitologia sunt gândite de el ca modalitãtI ale timpului estetic al poeziei. Timpul poetic nu se desfãşoarã în determinãri istorice, cronologice, ci în forme speciale pe care le determinã fiecare operã în parte.
~ntrucât priveşte actul cunoaşterii, temeiul lui este intuitia, care nu este o simpla functie a simturilor, ci o conlucrare cu intelectul. Schopenhauer împarte obiectele "pentru subiect" în patru clase: reprezentãrile empirice, supuse formelor a priori ale intuitiei; conceptele, considerate ca prelucrãri ale materiei intuitive prin ratiune; timpul şi spatiul ca pure intuitii; în fine, subiectul însuşi, reprezentându-se pe sine nu ca moment cunoscãtor, ci ca moment volitiv. Aceastã clasificare se întâlneşte şi la Eminescu.
Când vine chestiunea de a formula lucrul în sine, ne lovim de peretii tari ai relativitãtii reprezentãrii. Nu ne rãmâne atunci decât sã intuim în marginile experientei substanta absolutã, iar mediul cel mai sigur este propriul nostru subiect, înfãtIşând locul oricãrei realitãtI. Prin mijlocirea trupului meu cunosc "Das Ding an sich" al fiintei mele, vointa. "Der Wille ist die Erkenntnis a priori des Leibens, und der Leib die Erkenntnis a posteriori des Willens". Celelalte lucruri nu-şi aratã decât superficia, adicã reprezentarea, fiinta lor intimã rãmânând misterioasã. ~nsã prin analogie cu ceea ce se petrece în mine când un motiv mã determinã şi trupul meu se mişcã, înteleg cã elementul indentic al oricãrui fenomen este aceeaşi vointã, vointa de a exista. Aceatsa este forta care mişcã universul, cu deosebirea cã forta este un atribut al materiei, în vreme ce vointa este un factor spiritual. Scoasã din orice determinatie, vointa aceasta este un concept gol, e neantul însuşi. Metafiziceşte vorbind, numai formele eterne sunt "reale", ele singure alcãtuid scopul naturii fenomenale. Indivizii sunt accidente ale veşnicei deveniri.
Atât la Scopenhauer cât şi la Eminescu se întalneşte idee de singurãtate a geniului. El este expresia cea mai înaltã a descãtuşãrii prin artã şi reprezintã depãşirea, pânã la negarea lucrului în sine, a celor douã stadii de cunoaştere, prin implicare şi detaşare. Geniul trece peste cunoaşterea relativã şi abstractã şi se reaşeazã în indiferenta obiectului atemporal. Recinoscând identitatea metafizicã a tuturor fiintelor, geniul cade în izolare. El devine inapt de a mai gândi în comun cu ceilaltI, şi oamenii, zdrobitI de superioritatea, adicã de lãrgimea sferei sale de gândire, îl ocolesc.
Morala lui Schopenhauer este astfel o prelungire a esteticii, scopul ei fiind distrugerea prin cunoaşterea ideilor platonice a esentei însãşi a fenomenului. Principiul ei de bazã este lethargia stoicã, alungarea grijilor individuale de care se leagã durerea, prin ascezã şi euthanasie.
Aceasta sunt pe scurt ideile lui Schopenhauer şi prin ele am exprimat aproape integral şi gândirea lui Eminescu.
Cât vorbind despre timp poetul are o idee foarte interesantã pe care o exprimã şi în Glossã. "Reprezentatia e un ghem absolut unul şi dat simultan. Resfirarea acestui ghem simultan e timpul şi experienta, sau şi un fuior; din care toarcem firul timpului, vãzând numai astfel ce contine. Din nefericire atât torsul cât şi fuiorul tin întruna. Cine poate privi fuiorul abstrãgând de la tors are predispozite ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles