Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat

Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat - Caracteristici principale

- caracteristica principală a romanticului este aspiraţia spre absolut, spre clipa de fericire unică
- se valorifică o serie de mituri, motive şi simboluri din literatura universală şi din tradiţia naţională

Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat - Mitul cosmogonic
- mitul cosmogonic
-> G. Călinescu îl consideră omniprezent în opera eminesciană
-> cosmogonie – naştere - evoluţia universului (- extincţie)
-> spiritul superior/geniul/titanul (titanismul este una din temele universale) poate imagina / prin puterea minţii / cu ajutorul vizinarismului – momentul zero al creaţiei universului, evoluţia şi eventual stingerea lui

Motive
- motivul călătoriei spaţio-temporale
- motivul lumilor sau al universurilor paralele
- motivul dublului (existenţei duble) etc.

Supratema timpului
- din aceste motive/mituri lucruri supratema timpului – timpul există cu două valori (bivalent), însumând:
a) timpul universal (ilimitatul; veşnicia; eternul)
b) timpul cronologic (scurgerea ireversibilă a timpului)

Antiteza
- tehnica predilectă este: antiteza - descrierea

Postura geniului
- din titanism decurge problematica geniului (ca temă)
-> geniul este o entitate superioară de condiţie umană şi divină simultan. Postura sa derivă din poziţia „prins între două lumi” (filozofia lui Platon); (referire critică la „Luceafăr”).

Filozofia lui Platon
-> în filozofia lui Platon există două lumi puse în mişcare de două motoare intitulate „eros”:

a) prima lume este alcătuită dintr-o succesiune de idei care urcă până la ideea ideilor (însuşi Dumnezeu); aceasta este lumea adevărată în concepţia lui Platon pentru că aici se regăsesc adevărurile din stare pură (veritabilă realitate)

b) a doua lume este alcătuită din materie sensibilă: forme reprezentate, care pot fi cunoscute prin simţuri; cea mai veritabilă nerealitate; este o lume iluzorie pentru că poate fi cunoscută doar subiectiv (vulgar (comun) / prin simţuri)

- la mijloc, între cele două lumi (a şi b) stă creierul ambivalent, care este continuu atras între cele două lumi → postura geniului

Incompatibilitatea cuplului din „Luceafărul”
- cel dintâi eros nu poate crea decât în frumos şi bine (virtual), în timp ce al doilea eros nu poate crea decât prin simţuri (vulgar / comun)

-> incompatibilitatea cuplului din „Luceafărul” este dată de schema filozofiei lui Platon (Hyperion „din forma cea dintâi”, nu poate înţelege iubirea decât în frumos şi bine, în timp ce Cătălina „chip de lut” înţelege iubirea senzorial)